România pierde anual sute de hectare de teren la granița de nord-est

În judeţul Botoşani, apele au afectat malurile Prutului pe o lungime de 4.000 de metri liniari pe raza mai multor localități.

Din cauza lipsei îndiguirilor, viiturile rup malurile de pământ, făcând ca albia apei să se majoreze considerabil.

Viiturile succesive din ultima perioada care s-au format pe cursul apei au “rupt” din malul românesc, diminuând semnificativ suprafeţele agricole, lizierele, păşunile sau chiar fâşiile de frontieră – transmite corespondentul Europa FM, Sorin Saizu.

Primarul comunei botosanene Hudeşti, de exemplu, susţine că în ultimii ani fenomenele s-au accentuat, iar suprafeţele pierdute sub ape sunt foarte mari.

Acesta sustine ca intr-un singur an se pierd si cate zece hectare de teren.

Ultimele consolidări ale malului Prutului s-au făcut înainte de 1990, însă acestea au fost rupte de ape şi, mai mult decât atât, au devenit parte a teritoriului ucrainean, ca urmare a faptului că râul şi-a modificat albia.

In prima jumatate a acestui an pe cursurile de apă din judeţul Botoşani, au fost mai multe viituri care au amplificat fenomenele de eroziune a malurilor.

Potrivit estimărilor specialiştilor, costurile de consolidare a malului Prutului se ridică la peste 20 de milioane de lei, bani care ar trebui alocaţi de la bugetul de stat.