Reportaj: Dermatita atopică- o metaforă

Găsești un grup de Facebook pentru orice.

Intrăm în contact zilnic cu tot felul de comunități, iar una dintre cele mai mari comunități online din România este cea de mame.

Sute de mii de femei găsesc sprijin în această perioadă online și nu există absolut nicio experiență despre care să nu discute.

 I-a ieșit lui bebe primul dințișor? Punem poză pe grup și întrebăm dacă nu cumva e strâmb.

Vreau să schimb medicul pediatru? Cine altcineva să îmi facă recomandări dacă nu mămicile de pe grup care au trecut prin același lucru?

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

„În primul rând acolo afli foarte multe experiențe similare, pentru că îți dai seama că nu ești singur.”

Carmen a avut nevoie de sprijinul comunității de mămici de pe Facebook după ce la primul copil a început să se confrunte cu ceva despre care a aflat apoi că multe dintre noile mămici se confruntă: dermatita atopică.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

„Ne-am apropiat. Cu multe mămici vorbeam, ne spuneam oful pe privat. Teo era un bebeluș mai sensibil, cu un teren atopic.”

 

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

„Este o afecțiune a pielii, de tip inflamator care apare și are tendința se cronicizeze, adică o dată ce copilul ce are acest diagnostic de dermatită atopică, părintelui îi e cam teamă pentru că, citind de pe internet și aflând de la cunoștințe, de la prieteni, ei știu o piele diagnosticată fiind dermatită atopică, este o piele care are nevoie de îngrijire mai atentă o perioadă mai lungă de timp. Vorbim de luni de zile, de ani de zile, chiar.”

 Mihaela Niță este medic pediatru și lucrează cu zeci de nou-născuți care au această problema. Este frecventă la copii. Cam unul din cinci se confruntă cu asta încă din prima lună de viață.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

„Avea fetița, Teodora, o lună și a început să aibă niște bubițe pe față. Mi s-a spus inițial că are acneea bebelușului, că trece, că trece repede. Îți dai seama că tu, ca mamă, la primul copil, vezi copii de la televizor, toți cu pielea fină și dintr-o dată pielea bebelușului tău e plină de bubițe. Nici nu știai de chestia asta. Te sperii, începi să te duci la diverși doctori. În prima fază, a trecut și am crezut că a scăpat.

La fix 2 luni a început să aibă iarăși bubițe pe față, mi-am dat seama că nu mai e acneea bebelușului, că începusem și eu să mă uit pe net, să mă văd poze. Mai ales pe grupurile de mămici se vorbea deja despre dermatita atopică. Vedeam postări zilnic.”

Diversele tipuri de bubițele mai ales la copii mici sunt ușor de încurcat între ele. Dermatita atopică are totuși câteva elemente specifice, care o fac foarte ușor de reperat. Primul este vârsta. Apare rareori la adulți. Altă dovadă: mâncărimile și pielea uscată.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

„Poate cel mai frecvent vedem la vârstele cele mici. Un nou născut are o criză fiziologică, îi spunem criză genitală, are o față cu un aspect de acnee. Este mult mai intensă erupția aceea de tip acnee, durează mult mai mult timp, fața e inflamată, nu apare doar la nivelul feței. De obicei, avem manifestări din perioada de nou născut. Putem avem manifestări și la vârsta de o lună, la două luni. Pielea începe aibă un aspect uscat, apară inflamații, la nivelul gâtului, la nivelul plicilor, în axilă…. și vedem cu produse normale lucrurile nu cedează la fel de ușor. De la momentul asta, alarmăm un pic familia, adică suntem mai atenți la îngrijire. „

Practic, medicii explică că atunci când e vorba de dermatită atopică, pielea nu nu mai joacă rolul barierei de protecție. În fapt, ca la orice tip de alergie, sistemul imun al pielii nu mai acționează cum trebuie. Dimpotrivă, este mai “atent” decât ar trebui și răspunde violent la ceea ce percepe el că fiind inamici- în acest caz, alergenii.

Consecința: pielea bebelușului e uscată, plină de urme și cel mic suferă de mâncărimi.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

„Copilul dădea din picioare la 1 lună și nu știam ce are. Ajunsesem să cred că este deocheat, deși eu nu cred în asemenea chestii. O puneam pe mine și o scărpinam, așa era impulsul meu de a face și ea se liniștea. Dormeam cu ea pe mine, la o lună, ore în șir. Cum începea se agite, eu o scărpinam, dar nu îmi dădeam seama, și ea se liniștea.”

Uneori, dragostea înseamnă exces…Practic, prea multă igienă s-ar putea să ridice probleme și asta e una dintre cele mai frecvente greșeli în îngrijirea copiilor care se prezintă la medic dermatită atopică, explică Mihaela Niță:

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

„Când vorbim de îngrijire, vorbim de o spălare mai puțin excesivă. Aici pericolul este să spălăm copilul prea mult. Părinții capătă un soi de ritual să aibă acele spălări zilnice. Pun produs în cantitate mare, se gândesc ce frumoasă este o baie a adultului cu  spumă, dar pentru copil punem o dată, maxim de 2 ori, cât iese din dispenser. Nu punem cantitate mare, încât să spumeze excesiv. Și apoi, de fiecare dată când facem igiena copilului, e important că imediat după băița, când este mai ușoară absortia să folosim produse hidratante.”

Ce anume declasează dermatita atopică e un factor necunoscut, însă din practică medicii pediatri- primii căroră părinții li se adresează- știu ce au de făcut.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

 „Primul lucru la care ne gândim la proteină din laptele de vacă. 

Mie mi se întâmplă cu părinții cu care lucrez să ajungem să facem un test, un test de eliminare a lactatelor din alimentația mamei care alăptează și dacă în urmă acestui test, vedem o îmbunătățire, putem să considerăm că este o probă terapeutică. Scoatem alergenul, obținem îmbunătățire și putem să ne gândim, în funcție de manifestări, dacă este nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru a exclude alergenul. Sigur că în aceste situații, ne gândim de 2 ori, înainte de a scoate. De multe ori lucrez și cu un medic alergolog. Uneori trimit mama cu copilul și la medicul alergolog. Pentru că în anumite situații, la anumite vârste, putem facem anumite teste care să ne demostreze sau să avem  siguranță mai mare atunci când excludem un aliment din alimentația mamei.”

Așadar, unul din primii pașii în tratarea dermatitei atopice la bebeluș este eliminarea din alimentația atât a mamei, cât și a celui mic a produselor care ar putea avea de-a face cu iritația.

 Carmen povestește cum a decurs această în etapă în cazul ei și al Teodorei:

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

„La analize a ieșit că este alergică la lapte. Deși ea mânca lactate, nu avea un efect imediat. A fost mult mai greu să îi scot lactatele, ea deja mâncând. Am scos și eu, și ea. Am văzut că nu se întâmplă absolut nimic.  Teoretic după două, trei săptămâni ar fi trebuit să se vadă efecte. Văzând că nu se întâmplă absolut nimic, eu am început să reintorduc lactatele. După 6 luni, i-am repetat analizele și nu mai avea alergie la lapte. Atunci avea alergie la ou. În momentul ăla i-am spus și doamnei alergolog: Eu nu mai țin niciun regim, pentru că nu avea simptome vizibile după ce mânca ou, după ce mânca lapte. 

 Am început să mâncăm de toate. Îmi aduc aminte primul iaurt după 6 luni pe care l-a mâncat. Este trist să vezi cum un copil mănâncă un iaurt de parcă ar fi mâncat nu știu ce lucru de pe lume.”

Acolo unde nu sunt cauze evidente, ar fi bine să aruncăm un ochi la reacția copilului la emoțiile puternice ale mamei, spune Simina Angelescu, terapeut specializat în psihologia perinatală și a copilului:

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

„Cel puțin în primul an de viață, dacă nu în primii 2 ani, atunci când vorbim de simptome pediatrice, în orice problemă medicală a copilului trebuie să ținem cont de sănătatea unității mamă-copil. E o unitate biologică și psihologică în primii ani și orice problemă  a copilului trebuie privită privind sistemul mamă copil.

Putem înțelege mai bine de ce e o legătură între dermatita atopică și starea mamei. Pielea bebelușului și pielea adultului, în general, este un organ foarte important. E cea care ne conține, conține interiorul și delimitează corpul copilului de exterior. Deci avem o funcție foarte importantă de individualizare a copilului, dar și de contact și comunicare cu exteriorul.”

În cazul dermatitei atopice, undeva, la final de listei referitoare la cauze apare și  stresul, stresul fizic și stresul emoțional. Când nu funcționează nimic medical, atunci studiile arată  e din cauza stresului și e, astfel, mai greu de gestionat.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

„Eu am fost la un domn doctor care îmi spunea: Las-o în pace, lasă copilul în pace! Nu te stresa, nu te panica. Uitându-mă în urmă, cred că m-am chinuit și m-am stresat cu regimul pe care l-am ținut, regimul pe care l-a ținut și ea. Cred că dacă îl ascultăm pe el de la început, probabil era mai bine. De aia și mămicilor care se vor confruntă le zic: liniștiți-va veți scăpa mai devreme sau mai târziu.”

La fel precum Carmen, multe femei primesc pentru copilul lor diagnosticul de dermatita atopică că o lovitură din care îți revii greu. Mamele au nevoie de suport moral și multă înțelegere, spune psihoterapeutul Simina Angelescu:

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

„Mamele trebuie ajutate să înțeleagă că ceea ce se reflectă în starea bebelușului, poate ține de  starea lor internă. 

E important să se știe următorul lucru: mama nu e conștientă de starea ei și atunci bebelușul resimte, prin contactul cu mama. Mama susține copilul, îl îngrijește. Și atunci modul prin care se transmit subtil aceste emoții, prin contact. Care poate fi inadecvat. Deci, o comunicare tactilă, o comunicare emoțională , care nu e în acord cu starea bebelușului. Poate fi prea intruzivă.

Mama nu maltratează copilul, dar pur și simplu în interiorul ei, e o violență emoțională. O stare  de  frustrare, de furie,.

Sau poate să fie o absență emoțională, dacă vorbim de depresie. Mama nu poate fi acolo pentru copilul ei. Ea e mecanic, sigur. Îl îngrijește, îl spală, îl îmbracă, dar nu e prezentă emoțional.

  E multă tristețe, e multă absență și atunci pielea e foarte uscată. Dacă ne gândim simbolic, nu primește substanțele nutritive, nu are apă.. Deci, putem privi simptomele bebelușului și metaforic… dacă e o piele care se înroșește, dacă o piele care ustură și doare, dacă e o piele care se descuameaza foarte tare. Metafora asta ne spune ceva despre mamă. 

Lucrurile nu țin de paranormal, sunt studii științifice.”

Multe mame ajung să se învinovățească sau sunt învinovățite de cei apropiați, deși tocmai ca să ajungă să își regleze emoțiile ar trebui înțelese și acceptate. În practică nu se întâmple mereu așa, povestește Mihaela Niță, medic pediatru:

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

„Mi s-a întâmplat să fiu sunată în perioada sărbătorilor de o mamă foarte panicată de familie, de anturajul și prietenii ei, pentru că mâncase o sarma în foaie de varză murată. Copilul a avut o seară mai agitată, fiind mai agitat și două-trei bubițe pe piele au apărut și toată familia punea presiune asupra mamei că datorită acelei sărmăluțe pe care ea a mâncat-o înfoiată într-o frunză de varză murată, copilul e în starea respectivă. Ea, practic, mă sunase că să știe când iese varză murată din laptele matern că să poată alăpta. Vă dați seama ce presiune, ce situație neplăcută pentru mama.”

Și poate tocmai pentru că în practică, una dintre cele mai importante nevoi a unei proaspete mame este cea de oameni care să îi ofere suport în creșterea copilului în primii ani de viață, s-au născut numeroasele grupuri de Facebook pentru mămici. Sunt o sursă de informații și de ajutor, însă problemele se rezolvă la cabinet, amintește Simina Angelescu:

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

„Participarea într-un grup de suport e bun, dar pentru tratare, mama trebuie să se adreseze specialiștilor.  Dermatita atopică e un simptom, e ceea ce vedem la suprafață, nu știm întodeauna care e cauza exactă. „

Sonia Teodoriu