Regele Mihai: între persona non grata și ultimul monarh al României
În 1948, autorităţile comuniste de la București i-au retras Regelui Mihai cetăţenia română.
Până în 1992, singurul şef de stat în viaţă din perioada celui de-Al doilea Război Mondial nu a avut voie să pună piciorul în țară.
În 1990, a încercat pentru prima dată să vină, dar maşina în care se afla a fost oprită de poliţie pe autostrada Bucureşti-Piteşti şi întoarsă din drum.
Regimul politic instalat la Bucureşti după Revoluție l-a perceput pe Rege ca pe o amenințare uriașă.
În 1992, Regele Mihai a fost lăsat să revină în ţară pentru sărbătorile de Paşte.
La Putna și în Bucureșeti, a fost întîmpinat de un milion de oameni și a ținut un discurs istoric în balconul Hotelului Continental.
Pe 7 octombrie 1994, Regelui Mihai și Reginei Ana nu li s-a mai permis să părăsească pista de aterizare. Au fost ținuți câteva ore bune în aeroportul Otopeni , urcați în avion și trimiși la Paris.
Fostul parlamentar Dinu Patriciu a fost unul dintre cei care l-au întîmpinat și au încercat –fără succes- să-i faciliteze intrarea în țară.
Tot atunci, liderii PDSR au propus în parlament ca Regele să fie declarat persona non grata.
În 1997, după ce Ion Iliescu nu a mai fost președinte, Regelui Mihai i s-a redat cetăţenia română. A urmat reconcilierea din mai 2001, iar Casei Regale i-au fost retrocedate părţi din averea deținută.
Președintele Ion Iliescu l-a invitat pe Regele Mihai la redeschiderea unei galerii de Artă, la Palatul Regal, și i s-a adresat cu „Sire”.
La 25 octombrie 2011, pentru prima dată de la abdicare și după 60 de ani de când se adresase ultima oară naţiunii de la tribuna Parlamentului, Regele Mihai a fost invitat să susţină un discurs în faţa Camerelor reunite.
Tot atunci, Regele Mihai I a refuzat să strângă mâna întinsă de Ion Iliescu. (AUDIO)
