Reacția Ministerului Transporturilor în cazul modernizării cu acte false a Aeroportului „Mihail Kogălniceanu”: Instituția „a asigurat doar finanțarea”. Ce spune conducerea aeroportului | AUDIO
Sursa foto: Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu”
Reacții de la Ministerul Transporturilor și de la conducerea aeroportului „Mihail Kogăniceanu” din Constanța, după ce publicația Snoop.ro a dezvăluit că o firmă din Turcia, care a câștigat alături de două firme românești licitația privind modernizarea aeroportului, a depus acte false pentru câștigarea contractului. Curtea de Conturi a descoperit neregulile și a sesizat organele de uirmărie penală, inclusiv Parchetul European. O anchetă a publicației online Snoop.ro arată că finanțare proiectului a fost semnată de ministerul transporturilor iar execuția lucrărilor de către aeroportul „Mihail Kogălniceanu” și de câștigătorii licitației.
Licitația pentru proiectul „Dezvoltare terminal, turn de control și parcare la aeroportul internațional Mihail Kogălniceanu”, în valoare de aproape 60 milioane de euro, din care 30 milioane fonduri europene, a fost câștigată de un consorțiu format din două companii românești și una din Turcia. Se întâmpla în 2023. Între timp, lucrarea este aproapae finalizată. Potrivit Snoop.ro, Curtea de Conturi a descoperit însă la inceputul acestui an că firma din Turcia ar fi falsificat documentele la depunerea ofertei. Chiar și ministrul proiectelor europene, Dragoș Pâslaru, a spus sursei citate că firma din Turcia pare să fi folosit documente false la licitații. Pentru că in acest fel ar mai fi câștigat o licitație pentru un alt aeroport din România. Dar și pentru alte proiecte, vreo trei, in Turcia.
Ministerul Transporturilor: „Derularea procedurii de achiziție publică și semnarea contractului de lucrări au intrat exclusiv în atribuțiile autorității contractante, respectiv Aeroportul”
Ministerul Transporturilor a reacționat rapid și a transmis că a asigurat doar finanțarea. „Achiziția publică și semnarea contractului de lucrări au intrat exclusiv în atribuțiile Aeroportului Mihail Kogălniceanu”.
„Responsabilitatea, în ceea ce privește relația contractuală cu executantul lucrărilor, revine în întregime Aeroportului, în calitate de autoritate contractantă. Orice discuție privind derularea contractului de execuție privește această autoritate și asocierea de firme contractante.
Aeroportul are obligația legală de a verifica dacă documentele prezentate în cadrul procedurii sunt complete și conforme. Nu intră în atribuțiile experților în achiziții de la nivelul Aeroportului să efectueze cercetări de fond privind veridicitatea absolută a conținutului documentelor, dacă acestea au aparență de legalitate.
Sesizarea referitoare la posibile nereguli a fost transmisă chiar de către reprezentanții Aeroportului, cei care au semnat contractul de execuție, ceea ce demonstrează reacția responsabilă a autorității contractante în fața unor posibile suspiciuni”, a transmis Ministerul Transporturilor.
Reprezentanții Aeroportului „Mihail Kogălniceanu” au depus plângere penală la DNA București în luna martie
Reprezentanții aeroportului „Mihail Kogălniceanu” confirmă, într-un comunicat de presă, că în baza suspiciunilor de fals în documentele firmei turcești, constatate de Curtea de Conturi, a formulat plângere penală la DNA București. Cauza a fost declinată la DNA Constanța, care la rândul său a declinat-o la Parchetul Judecătoriei Constanța.
Plângerea Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu”, Constanța, la DNA București a fost înaintată la DNA București în luna martie, imediat după finalizarea auditului Curții de Conturi. DNA a declinat cazul la Parchetul Judecătoriei Constanța ai cărei reprezentanți au confirmat pentru Europa FM că analizează plângerea Aeroportului „Mihail Kogălniceanu” împotriva asocierii de firme care au câștigat contractul de modernizare/dezvoltare a aeroportului.
Parchetul efectuează cercetări pentru infracțiunile de fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals și înșelăciune. Vor fi verificate toate cele trei firme din consorțiul câștigător al licitației, cât și 11 subcontractori.
Dosarul este coordonat de un procuror și se află în lucru la Serviciul de investigare a Criminalității Economico Financiare din cadrul IPJ Constanța. Dacă se dovedește că licitația a fost câtigată prin fals, este posibil ca România să piardă cele peste 30 milioane de euro, partea de fonduri europene.





