Reacția lui Nicușor Dan cu privire la decizia CJUE legată de aplicarea prescripției de către Înalta Curte: „Vina principală revine Parlamentului”. „Deciziile Curții de Justiție ale UE sunt obligatorii, vor fi respectate în România”

Reacție a președintelui Nicușor Dan după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat pe 16 iulie în controversa prescripției din România. Instanța europeană a stabilit joi că hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție de a extinde aplicarea prescripției în dosare din 2014 până în 2018 este neconformă cu dreptul UE. De altfel, în iulie 2023, Curtea de Justiție a UE a eliminat perioada extinsă de Înalta Curte în 2022 și a recomandat instanțelor din România să fie independente. Cei mai mulți magistrați români au refuzat însă să facă acest lucru. În 2024, un complet al Înaltei Curți a reafirmat că judecatorii trebuie să aplice decizia Instanței Supreme din octombrie 2022, și nu decizia Curții Europene.

Decizia de joi a CJUE este una „obligatorie și ea va fi respectată, fără discuție”, a declarat joi președintele Nicușor Dan. Șeful statului a spus, însă, că principala vină aparține Parlamentului, care nu a intervenit la timp după decizia, din 2022, a Curții Constituționale pe această temă și a lăsat, astfel, un gol legislativ.  

În 2022, Curtea Constituțională a decis că nu a existat prescripție specială între iunie 2018 și mai 2022, astfel că faptele penale se prescriau mai repede. A intervenit însă Înalta Curte care a extins aplicarea retroactivă a deciziei CCR până 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a Noului Cod Penal.

Șeful statului spune că Parlamentul ar fi trebuit să intervină pentru a face o corecție legislativă după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituționale unele prevederi din Codul Penal.

„A fost o decizie a Curții Constituționale cu privire la niște articole din Codul Penal. Mai precis, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale niște prevederi. Și, conform Constituției, Parlamentul ar fi trebuit să intervine în 45 de zile. Parlamentul nu a făcut lucrul ăsta”, a declarat joi seară președintele Nicușor Dan. 

Nicușor Dan: „Curtea de Justiție a UE a avut opinie, Înalta Curte avut o opinie”

„Vina principală pentru această situație revine Parlamentului. Trebuia o corecție legislativă care nu s-a întâmplat în niște ani de zile. Ăsta este punctul de la care am plecat. Mai departe, dreptul nu este o știință exactă. Ce înseamnă actul de justiție? Să pui în balanță niște principii de drept? Curtea de Justiție a UE a avut opinie, Înalta Curte avut o opinie. Azi sau ieri Curtea de Justiție a Uniunii a venit să clarifice această chestiune. Deciziile Curții de Justiție ale Uniunii Europene sunt obligatorii, vor fi respectate în România”, a mai spus șeful statului. 

Nicușor Dan: „Deciziile Curții de Justiție ale Uniunii Europene sunt obligatorii, vor fi respectate în România”

În iulie 2023, Curtea de Justiție a UE a eliminat perioada extinsă de Înalta Curte și a recomandat instanțelor naționale să fie independente și să aplice decizia CCR. Cei mai mulți magistrați români au refuzat însă să facă acest lucru și au mers pe varianta extinsă de Înalta Curte. În 2024, un complet al Înaltei Curți a reafirmat că judecatorii trebuie să aplice decizia Instanței Supreme din octombrie 2022, și nu decizia Curții Europene.

Întrebat cum poate garanta, după decizia CJUE, că România va respecta principiul fundamental al supremației dreptului european, președintele a spus că Înalta Curte a avut propria interpretare anterior asupra deciziei Curții de Justiție a UE din 2023. 

Nicușor Dan, despre decizia CJUE din iulie 2023: „A fost pusă în balanță cu alte principii de drept, inclusiv cu decizii ale Curții Constituționale. Și față de această situație, instanțele, și în special Înalta Curte, au interpretat într-un sens”

Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene este obligatorie și va fi respectată, a mai spus președintele. 

„Nu sunt de acord cu ceea ce sugerați. Ce s-a întâmplat până acum? Am avut o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (cea din iulie 2023 – n.red.), care a fost pusă în balanță cu alte principii de drept, inclusiv cu decizii ale Curții Constituționale. Și față de această situație, instanțele, și în special Înalta Curte, au interpretat într-un sens. În urma sesizării din nou a Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curtea de Justiție s-a pronunțat expres pe această situație și decizia care este expresă acum a Curții de Justiție a Uniunii Europene este obligatorie și ea va fi respectată, fără discuție.”, a adăugat șeful statului. 

Joi, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că decizia Înaltei Curți prin care s-a extins aplicarea prescripției în dosare din 2014 până în 2018 nu este conformă cu dreptul Uniunii Europene.

Într-o primă reacție după această decizie, Înalta Curte transmite că a aplicat cu bună credință dreptul european în ansamblul său, iar în abordarea în materia prescripţiei răspunderii penale a aplicat dreptul Uniunii în conformitate cu mecanismul de protecție prevăzut de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.