Reabilitarea Memorialului „Închisoarea Tăcerii”, cea mai mare investiție într-un muzeu românesc în ultimii 33 de ani. Banii vin prin PNRR | AUDIO
9 milioane de euro vor fi cheltuiți prin PNRR pentru cea mai mare investiție pentru un muzeu în România, în ultimii 33 de ani. Este vorba de reabilitarea Memorialului „Închisoarea Tăcerii” de la Râmnicu Sărat, unde au fost închiși, printre alții, liderii țărăniști Ion Mihalache și Corneliu Coposu.
Lucrările vor începe în luna martie, anul viitor și sunt programate să dureze 33 de luni. Doar în primul an se speră că aproape 60.000 de persoane vor vizita Memorialul „Închisoarea Tăcerii” de la Râmnicu Sărat.
Directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, Daniel Șandru: „Vom avea și o construcție nouă care va avea funcțiunea de centru educațional privind comunismul din România”
„Vom consolida și restaura imobilul închisorii și, de asemenea, vom avea și o construcție nouă care va avea funcțiunea de centru educațional privind comunismul din România. Vor exista rezidenți ai expoziției permanente și temporare, conferințe, sală de cinematograf”, a explicat Daniel Șandru, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului.
Lucrările nu vor interveni asupra arhitecturii sau specificului închisorii.
Daniel Șandru: „Vrem să evidențiem atrocitățile comise în timpul regimului comunist”
„Scopul este, evident, și unul care să aducă în atenția publicului atrocitățile comise în timpul regimului comunist și tipul de detenție care exista la Râmnicu Sărat, care a fost unul de natură singulară – în sensul în care deținuții erau singuri într-o celulă, ținuți în frig și în întuneric și, mai ales, în tăcere”, a mai explicat Daniel Șandru.
Închisoarea Râmnicu Sărat a fost una dintre cele mai de temut ale României interbelice și comuniste. Timp de aproape 10 ani, comandantul închisorii a fost torționarul Alexandru Vișinescu, condamnat ulterior pentru crime împotriva umanității.
Mai este cunoscută și sub numele de „Închisoarea Tăcerii” din cauza regimului extrem de dur ce le interizcea deținuților să vorbească sau să scoată sunete.
Sursa foto: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc
