Război în Ucraina, ziua 27: De teama bombardamentelor, locuitorii din Kiev trebuie să rămână în adăposturi
Noi interdicții de circulație au intrat în vigoare, de luni seară, în capitala ucraineană. De teama bombardamentelor, locuitorii din Kiev trebuie să rămână în adăposturi până miercuri dimineață.
Autoritățile încearcă să depisteze astfel eventuali sabotori.
8 oameni au murit în atacul ce a vizat, duminică, un centru comercial din oraș. Rușii au pretextat că, în respectiva incintă, trupele ucrainene depozitau armament. Clădirea a ars din temelii.
La Harkov, un supravieţuitor al Holocaustului a fost ucis în urma unui bombardament asupra blocului în care locuia. Boris Romanţcenko avea 96 de ani.
Pentru prima dată de la izbucnirea războiului, o zonă rezidențială din Odesa a fost atacată.
În contextul asediului care durează de 3 săptămâni, cel puţin 300.000 de locuitori sunt blocați în portul Mariupol, unde nu mai sunt rezerve de apă și hrană. Eforturile de a trimite ajutoare umanitare în oraş au eșuat.
Într-un interviu pentru cotidianul francez Libération, vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk a opinat că atacul asupra acestui port reprezintă o răzbunare personală a preşedintelui rus Vladimir Putin, deoarece nu a reuşit să cucerească oraşul în 2014, la momentul anexării ilegale a peninsulei Crimeea.
Potrivit unor relatări din orașul sudic Herson, militarii ruși au tras focuri de armă și grenade paralizante înspre participanții la un protest anti-ocupație. Mai multe persoane ar fi fost rănite. Rusia a negat că ar fi fost atacați civili.
Încrezător că se va ajunge la pace, președintele ucrainean a anunțat că țara sa nu va ceda în faţa ultimatumurilor lansate de Rusia, iar ocupaţia rusă nu va fi acceptată în niciun alt oraș.
Anterior, într-un discurs televizat cu accente retorice, Volodimir Zelenski a cerut Occidentului – în special Germaniei – să impună Rusiei o izolare economică și comercială totală, împiedicând-o astfel să își finanțeze invazia militară.
Prin vocea ministrului de Finanţe, Annalena Baerbock, Germania a anunțat că europenii vor suplimenta ajutorul financiar şi livrarea de armament către Ucraina.
Invocând actuala situație ostilă de securitate de pe continent, statele Uniunii Europene au convenit – la nivelul miniştrilor Apărării şi de Externe – un nou plan de apărare comună, intitulat Busola strategică.
Capacitatea blocului comunitar de a acţiona decisiv ar urma să fie sporită, prin constituirea unei forţe de 5.000 de combatanţi.
Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei constituie “un apel la ordine”, a subliniat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.
După ce președintele american l-a numit “criminal de război” pe omologul rus, Kremlinul și-a exprimat nemulțumirea în scris, într-o notă de protest înmânată ambasadorului Statelor Unite.
Potrivit documentului, vorbele lui Joe Biden au adus relațiile bilaterale în pragul “colapsului”.
Liderul de la Casa Albă a spus, luni seară, că Vladimir Putin nu se aştepta la reacţia puternică şi unitară a Occidentului faţă de agresiunea rusă.
Potrivit lui Joe Biden, Rusia ar putea pregăti comiterea unor “operaţiuni-pretext”, inclusiv prin utilizarea de arme chimice în Ucraina.
Statele Unite au avertizat, totodată, și asupra riscului unor valuri de atacuri cibernetice în spatele cărora să se afle Kremlinul, ca răspuns la sancțiunile economice.
Deocamdată, Rusia a decis să se retragă de la negocierile cu Japonia pentru un tratat de pace, din cauza recentelor sancţiunilor pe care Tokyo le-a impus la adresa Moscovei în cooperare cu Occidentul.
Rusia şi Japonia nu au încheiat oficial ostilităţile după Al Doilea Război Mondial, blocaj care a menţinut la minim relaţiile economice dintre cele două state. Rusia a mai anunțat că se retrage de la negocierile cu Japonia privind proiectele comune de afaceri în Insulele Kurile.
Londra a acuzat Moscova, luni, că se află în spatele apelului fals în care o persoană s-a dat drept premierul ucrainean pentru a vorbi cu ministrul britanic al Apărării. Acțiuni similare au vizat și alți membri ai cabinetului condus de Boris Johnson.
