Psihiatrul Vlad Stroescu, despre epuizarea provocată de pandemie: A cere ajutor nu e o slăbiciune | VIDEO
Psihiatrul Vlad Stroescu, invitatul lui Alice Iacobescu la Piața Victoriei, spune cum au ajuns cabinetele specialiștilor să fie pline cu pacienți afectați psihic de pandemia COVID și ce putem face pentru a vedea și lucrurile bune din jurul nostru:
„Cred că este o presiune în perioada asta pe noi, toți, nu întotdeauna este o chestie legată de frica de virus, e o presiune socială în general, ni s-a schimbat viața foarte mult. Resursele noastre sunt solicitate, ar trebui să depunem mai mult efort ca să facem față zilelor ăstora.”
Specialistul atrage atenția că multe persoane au ajuns să petreacă mai mult timp muncind de acasă, comparativ cu vremurile când mergeau la birou, lucru care influențează negativ și starea mentală:
„Într-adevăr, se va vedea cine sunt cu adevărat managerii buni dintre noi. Am cunoscut foarte mulți pacienți care îmi spun că în perioada asta, de când lucrează de acasă, muncesc mult mai mult, deci există pe undeva tendința de exploatare, ori chestia asta este foarte greu de rezolvat dinăuntru, trebuie rezolvată la nivel de management. Nu sunt situații pur psihologice, e un continuum între psihologic, social, medical.”
Psihiatrul spune că toți trecem prin momente dificile, inclusiv el, însă să nu uităm că în paralel avem și soluții pentru a combate stările psihice proaste, soluții valabile de la caz la caz:
„Și eu mă simt uneori descumpănit pentru că sunt departe de a avea toate răspunsurile pentru problemele astea. Oricât m-ar tenta să fiu un guru și să spun faceți ca mine, 1, 2 și 3 (…) e ușor de zis, dar extraordinar de făcut, și cred că sunt lucruri pe care le știm cu toții, dar e foarte greu să le punem în aplicare.”
Chiar dacă pare ireal, o stare mentală proastă poate avea efecte fizice asupra organismului, după cum explică Vlad Stroescu, la Piața Victoriei:
„De fiecare dată când există o amenințare, statul major de război intră în acțiune și începem să dormim prost, să avem palpitații, să ne simțim corpul altfel, să simțim părți din noi pe care nu le-am simțit niciodată și asta ne poate speria, ni se îngustează orizonturile. Dacă ne concentrăm tot timpul pe cât mai avem, lucrul ăsta s-ar putea întâi să fie speranță, apoi să trecem în disperare. Nu trebuie să ne pierdem speranța, dar dacă așteptăm hai că poate într-o lună o să scăpăm și vine luna și n-am scăpat, s-ar putea ca toată speranța să se năruie și aceasta duce la depresie.”
Nu trebuie să ne obișnuim cu răul, ci să căutăm în jurul nostru lucrurile frumoase, care să ne amintească faptul că nu totul este negru, ne sfătuiește specialistul:
„Începem să ne obișnuim cu răul, ceea ce nu e un lucru neapărat bun. Trebuie să păstrăm în noi și un soi de revoltă interioară, care este vecină cu speranța și reziliența, trebuie să învățăm cum să ducem maratonul și lupta asta până la capăt. O sa încerc să vă spun cum fac eu. Încerc să mă concentrez pe călătoriile mici, să descopăr lucrurile interesante care sunt la doi pași. În cabinetul meu țin o chitară, nu este a mea, este a unui coleg, pe care o chinuim amândoi. Dacă nu putem acum să facem lucruri de amploare, trebuie să începem cu lucrurile cele mai mici pe care le avem la îndemână și, slavă Domnului, avem la îndemână foarte multe lucruri mici.”
Psihologul se întreabă de ce autoritățile nu au luat niciodată în calcul și efectul psihic pe care pandemia COVID l-a avut și îl are asupra oamenilor, cu toate că acesta a fost anticipat încă de la debutul fenomenului:
„S-a vorbit de la bun început de un val doi al pandemiei, nu în sensul de viroză, ci în sens de impact psihologic. Cu toate astea, măsurile au fost complet absente la nivel instituțional, au fost exclusiv inițiative private, multe dintre ele s-au epuizat foarte repede. Statul ar putea să-și recupeze vechile datorii în privința înființării unei psihiatrii comunitare, la un sistem de ajutor în comunitate, care astăzi nu există.”
Lipsa de interes a autorităților față de problemele psihice este însă una veche, recunoaște specialistul:
„În general, sănătatea mintală nu este pe agenda niciunui politician, nicăieri în lume. Politicienii se uită la dorințele mai mult sau mai puțin exprimate ale alegătorilor, iar alegătorii nu se gândesc la sănătatea mintală. Acum, dacă suferim cu toții, e momentul să punem un pic de presiune pe politicienii noștri.”
Urmăriți în continuare emisiunea integrală:
