Prima pagină | 3 mai 2018
Spărgătorii dau năvală, nu v-ajunge doar o yală! titrează Adevărul. Spargerile de locuinţe au devenit un lucru cotidian în România. Hoţii sunt din ce în ce mai inventivi şi reuşesc să pătrundă cu uşurinţă inclusiv în casele dotate cu sisteme de alarmă performante. Anual, în ţară, se dau aproape 30.000 de spargeri de locuinţe. Adică, 80 de case cad victime hoţilor în fiecare zi. Hoţii acţionează prin efracţie, cu chei potrivite, prin escaladare, prin împrietenire sau folosire a unor calităţi false.
Capitala a pierdut, în acte, 1.000 de hectare din suprafaţă, scrie România Liberă. De mai mulţi ani, Bucureştiul stă pe o bombă juridică cu ceas: Planul Urbanistic General, în baza căruia se permite edificarea de noi construcţii, este nul, fiind aprobat în anul 2000 în mod ilegal. Este constatarea recentă a instanţelor de judecată, care nu au mers însă pâna într-acolo încât sa anuleze în întregime documentul, pentru a nu genera, probabil, un adevărat haos. Nici măcar nu se cunosc limitele intravilanului şi extravilanului oraşului. Constatarea instanţelor a venit după ce mai mulţi cetăţeni au dat în judecată Primăria Capitalei şi Consiliul General pentru că şi-au văzut terenurile proprietate personală încadrate în categoria parcurilor publice şi a spaţiilor verzi.
Jurnalul Naţional consemnează că parlamentarii Partidului Mişcarea Populară, în frunte cu Traian Băsescu, au depus un proiect de lege pentru modificarea Legii 370/2004, privind alegerea preşedintelui României. Listele electorale permanente ar urma să dispară, ele fiind înlocuite cu sintagma “alegători”, care vor fi atât votanţii înscrişi în listele permanente, cât şi cei care votează prin corespondenţă. În cazul în care un candidat întruneşte majoritatea voturilor acestor alegători, devine preşedinte după primul tur de scrutin.
Sursele Ziarului Financiar dezvăluie că, în cea mai puternică acţiune pe care a realizat-o până acum pe litoral cu ocazia vacanţei de 1 mai, ANAF a pus câte un om la casă în cele mai mari 16 cluburi din Mamaia, iar sumele fiscalizate declarate au fost de 17,3 milioane de lei. Încasările mai mari au fost determinate atât de faptul că vacanţa a fost mai lungă anul acesta, cât şi de presiunea mai mare exercitată de funcţionarii Fiscului, instituţie care are ca misiune anul acesta să colecteze în plus la buget 40 de miliarde de lei faţă de 2017. Cea mai scumpă sticlă de şampanie, despre care mass-media a scris că s-ar fi vândut într-unul din cluburi cu 100.000 de euro, ar fi fost de fapt o acţiune de marketing, susţin aceleaşi surse ale ZF.
Mister Arena, titrează Gazeta Sporturilor. Cele mai multe glorii ale lui Dinamo sunt de acord ca stadionul din Şoseaua Ştefan cel Mare să poarte numele lui Cornel Dinu, care a jucat 17 ani pentru Dinamo, din care 13 ani a evoluat în echipa națională și a avut 38 de selecții în care a purtat banderola de căpitan. Cornel Dinu a obținut de 3 ori titlul de cel mai bun fotbalist, în 1970, 1972 și 1974.
