Poveștile care ne unesc: Românii, pasionați de-a lungul timpului de științe | PODCAST
Fascinația pentru științe are, la români, o istorie străveche.
Reformator religios al sașilor din Transilvania, Ioan Honterus a publicat la Brașov, în 1541, Rudimenta cosmographiæ, un manual de geografie și astronomie.
Din secolul al XVII-lea, avem primele determinări de coordonate geografice realizate pe teritoriul țării noastre, care îi aparțin lui Hrisant Notara.
Primele observatoare astronomice de la noi au fost fondate, la Cluj și București, în secolul al XVIII-lea.
În 1890, din inițiativa chimistului Constantin Istrati, se fonda Societatea Română pentru Științe, a cărei activitate a fost întreruptă de comuniști.
Secolul trecut, exploratorul Emil Racoviță punea bazele pisciculturii moderbe și a biospeologiei, știință care studiază organismele care trăiesc în peșteri.
Inginerul Gogu Constantinescu este părintele sonicității. La începutul primului razboi mondial a realizat un dispozitiv bazat pe sonicitate, care permitea mitralierelor sa traga printre palele elicelor. Cu aceasta inventie, Gogu Constantinescu a contribuit la superioritatea categorica a aviatiei engleze in razboi.
Horia Hulubei a obtinut primele spectre de raze X in gaze si este realizatorul unuia dintre primele acceleratoare de protoni.
Dragomir Hurmuzescu a dat numele sau electroscopului pe care l-a inventat și a creat, totodată, primul dinam de inalta tensiune.
Merită amintită și Elisa Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din Romania, care a elaborat metode originale de analiza pentru ape potabile si minerale, petrol si gaze, roci de constructie si procedee de preparare a minereurilor.
- Andrei Paleu
