Confidenţialitate


Poveștile care ne unesc: Români care au pus interesul național mai presus de cele personale | PODCAST


Poveștile care ne unesc: Români care au pus interesul național mai presus de cele personale | PODCAST

În totală antiteză cu actualul spectacol politic la care suntem martori, România a avut, în istoria sa zbuciumată, mari oameni de stat, care au pus interesul național mai presus de cele personale.

Voievodul Mihai Viteazul a fost primul care a adunat, într-o singură mână, toată suflarea românească. Se întâmpla la 1600, vremuri când marile puteri se luptau, la propriu, să își împartă sferele de influență și, implicit, controlul asupra țărilor române. O reușită de scurtă durată, care de altfel avea să îl coste viața, dar care va rămâne un deziderat în secolele următoare.

Din dorința de a se rupe de trecutul feudal și de a-și redefini identitatea, moldovenii și muntenii au primit acte de români de la Alexandru Ioan Cuza.

Fără “mica” unire realizată de acesta la 1859, printr-un context favorabil, și modernizarea instituțională ulterioară, n-ar fi fost posibilă prezența noastră în marea familie europeană.

Moștenirea lui Cuza a fost continuată, în cei 48 de ani de domnie, de Carol de Hohenzollern, cel care a transformat din temelii România, noua lui patrie, dintr-un pricipat vasal la Porțile Orientului într-un Regat independent. Cel dintâi suveran al României a modernizat infrastructura și a pus bazele unor structuri și instituții care i-au asigurat acesteia înflorirea, printr-o industrie prosperă și o armată puternică.

Succedându-l la tron pe unchiul său în 1914, Ferdinand avea să ajungă, alături de soția sa, viitoarea regină Maria, întemeietori ai României Mari, mult mai loiali năzuințelor locului decât mulți români neaoși.

Nepot al lui Ferdinand, Mihai avea să urce întâia oară pe tron de mic copil, pe când avea doar 6 ani, în 1927, și să trăiască multe din trăiască multe din bucuriile și dramele României ultimului secol. Mihai a încercat să se opună comunizării României, prin greva regală din vara lui 1945, dar tăvălugul stalinist nu putea fi oprit.

Prin teroare, comunismul a anchilozat toate palierele vieții de zi cu zi, începând cu cea politică. Cei mai mulți dintre opozanți au sfârșit în temnițe. Puținii care au supraviețuit, între care țărănistul Corneliu Copos, Constantin Ticu Dumitrescu sau eroina din munți Elisabeta Rizea, au devenit după Revoluție voci ale unui memorial al durerii.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.
  • Andrei Paleu

Ultimele stiri
Descoperiri importante la Casa Iancu de Hunedoara din Baia Mare – una dintre cele mai vechi și valoroase…

În Bulgaria, autoritățile îi vor căuta pe cei care nu muncesc și îi vor încuraja să intre pe…

Poliția Română: Pensionarii cu studii medii – predispuși să devină victime ale fraudelor online. Prejudiciile se ridică la…

Nou incident de agresare a unui livrator asiatic. De data aceasta într-o localitate de lângă Iași

Revoluția digitală în sport: Cum trăiește suporterul român meciurile în 2026, de la streaming la interacțiune live (P)

Mihaela Bilic explică ce ar trebui să mâncăm zilnic pentru o alimentație echilibrată

Sibiu: Focar de boala limbii albastre la o fermă. Virusul a fost depistat la 20 de vaci |…

Gabriel Tamaș, plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile după scandalul din Centrul Vechi. Decizia poate…

Cercetări după ce o femeie a fost rănită de o petardă în timpul unui protest pro Călin Georgescu

Ce tip de vacanță caută românii și ce oferte găsesc la Târgul de Turism. Bugetul este criteriul principal…



Europa FM
Ascultă Europa FM în aplicație
Radio live, podcasturi, știri și alerte importante.
Instalează