Poveștile care ne unesc: Muzica românească, radiografie a fiecărei epoci | PODCAST
Se spune că, mai bine decât ar putea literatura, muzica este cea care surprinde o epocă, iar cântecul pare omniprezent în viața românilor. Un studiu apărut nu demult arăta că muzica este, de cele mai multe ori, un fundal pentru alte activități.
La fiecare cotitură a istoriei, muzica autohtonă s-a schimbat.
Dacă facem un pas în timp până în secolul al XIX-lea, remarcăm dorința românilor de sincronizarea cu muzica cultă din Apus, dar și folosirea folclorului național ca sursă de inspirație.
La începutul secolului al XX-lea, avea să se remarce compozitorul George Enescu, primul creator român care a realizat o sinteză organică între muzica folclorică românească și tendințele muzicii culte ale vremii sale, anume romantismului târziu. George Enescu rămâne cel mai valoros compozitor român din toate timpurile.
Mai apoi, Maria Tănase, Zavaidoc, Titi Botez, Jean Moscopol și Cristian Vasile au dat glas muzicii în epoca interbelică.
Comunismul a avut sunetul său. Muzica pop a fost cea mai conformistă, motiv pentru care era și agreată de regim. Deși Cenzura a modelat exprimarea muzicală, în așa-numita epocă de aur au fost create șlagăre pe care le ascultăm și astăzi, dacă nu pentru relevanța lor actuală, macăr din nostalgie, interpretate de Doina Badea, Margareta Pâslaru, Marina Voica, Corina Chiriac, Angela Similea, Mirabela Dauer, Aurelian Andreescu sau Dan Spătaru.
Un adevărat fenomen a fost, timp de 12 ani, între 1973 și 1985, Cenaclul Flacăra, păstorit de poetul Adrian Păunescu, interzis după o tragică busculadă, orchestrată de Securitate pe stadionul din Ploiești.
După Revoluție, în cântec s-au pus toate inadaptările tranziției. A fost momentul celebrității pentru Laura Stoica, Mădălina Manole, Monica Anghel, Silvia Dumitrescu sau Loredana Groza.
Punct de cotitură avea să fie și sfârșitul anilor 1990, când s-au lansat trupe precum Genius, K1, B.U.G. Mafia, 3rei Sud Est și Andre, toate acestea schimbând total “faţa” muzicii.
După anii 2000, românii au recuperat decalajele în raport cu sunetul Occidentului și chiar au cucerit topul în Vest. INNA este, poate, cel mai grăitor exemplu în acest sens.
Marele avantaj al epocii muzicale computerizate este, de fapt, varietatea gusturilor pe care le are publicul.
- Andrei Paleu
