Politologul Remus Ştefureac, la Piața Victoriei: Nu e nimic surprinzător că AUR oscilează acum la 15-17%
Nu este deloc surprinzător că partidul AUR oscilează acum la 15-17%, în condițiile în care bazinul de eurosceptici în România a ajuns la aproape 30-35%, spune, la Piața Victoriei, politologul Remus Ştefureac, directorul INSCOP și coordonatorul grupului de analiză Strategic Thinking:
„Eu cred că este o creștere consolidată, (…) AUR a obținut aproape 9% la alegerile din decembrie, în condițiile în care nu prea avea notorietate, sigur, pe o participare foarte mică. Sondajul pe care l-am publicat reflectă opinii valide care reprezintă cam 60-70% din totalul populației, adică cei care au exprimat o opțiune politică, nu 30%, câți au votat la alegerile din decembrie. În această perioadă, AUR a căpătat notorietate, nu e nimic surprinzător că AUR oscilează acum la 15-17%, în condițiile în care bazinul de eurosceptici în România a ajuns la aproape 30-35%.”
AUR s-a bucurat de o mediatizare mare după alegerile parlamentare de anul trecut, explică politologul:
„Senzația dominantă n-a fost că a câștigat PSD alegerile pentru că s-a clasat pe locul întâi, dar n-a format guvernarea, senzația dominantă n-a fost că PNL și USR au format guvernul, pentru că s-au clasat pe locurile 2 și 3, la scoruri cumva sub așteptări. Senzația dominantă și surpriza masivă până la urmă, care a generat un mic cutremur în socetatea românească, a fost că AUR nu doar că a intrat în Parlament, dar a intrat cu 9%, un scor foarte mare. Prin urmare, toată agenda media a fost captată în lunile următoare parțial de formarea guvernului, dar masiv de ascensiunea AUR.”
Pandemia a ajutat și ea la popularizarea mesajului transmis de AUR, mai spune Remus Ștefureac, la Europa FM, care adaugă că oricum formațiunea ar fi intrat în Parlament:
„Poate nu același succes, dar semnele ascensiunii unor teme naționale, naționaliste, (…) aceste semne au existat. (…) Toate aceste lucruri s-au acumulat în timp, au căpătat voce prin AUR, pandemia cu siguranță a ajutat pentru că un astfel de context, care înseamnă și o criză psihologică majoră la nivel de masă, a permis o vizibilitate mai mare și acumularea frustrărilor (…) dar nu cred că acest partid ar fi ratat intrarea în Parlament.”
Această intrare a formațiunii în Parlament ne pune în rând cu multe țări din Europa, mai spune politologul:
„Cu această ocazie, intrăm și noi în rândul țărilor europene. În Franța, Le Pen acum candidează cu șanse importante de a câștiga alegerile prezidențiale, Italia, Germania, în Germania AFD-ul a oscilat 16-17%, Austria, Spania, tendințe care s-au manifestat în Uniunea Europeană. În România. pare că au venit ceva mai târziu dar nu au venit mai târziu, până la momentul AUR au fost camuflate.”
Foto: Inquam Photos / George Călin
