Peştera Comarnic, cea mai frumoasă şi sălbatică din Banat – GALERIE FOTO

04/09/2017

Una dintre cele mai frumoase şi mai sălbatice peşteri din România, Peştera Comarnic, se află în Munţii Banatului, aproximativ la jumătatea distanţei dintre oraşele Reşiţa şi Anina.

Peştera Comarnic se numără printre puţinele peşteri neamenajate din România, deschisă vizitării în scopuri turistice. De asemenea, oferă rara ocazie de a vedea o peşteră aşa cum a lucrat-o natura, fără intervenţia omului.

A fost descoperită în 1856, iar în anul 1890 s-au demarat primele cercetări ale peşterii, fiind rezervaţie speologică începând cu anul 1947 în Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului.

În urma cercetărilor, s-a stabilit o lungime totală de 6203 metri, din care 1750 de metri sunt destinaţi vizitării. Cei 6203 metri sunt structuraţi pe trei nivele: fosil, subfosil şi activ.

Accesul în peşteră se realizează printr-o intrare îngustă de un metru şi înaltă de 2, 5 metri.

Chiar din apropierea intrării, turistul este izbit de un val de aer rece, deoarece, indiferent de anotimp, în peşteră este o temperatură constantă de 7-10 grade Celsius.

În Peştera Comarnic pot fi vizitate mai multe galerii şi săli, printre care se numără: Sala Zebrelor, Sala Mică, Sala Haiducilor, Sala Cristal, Sala Mare, Sala Domului sau Sala Virgină.

La multe dintre galeriile peşterii se ajunge prin culoare joase, accesul făcându-se prin “mers ghemuit” sau urcuşuri pe bolovani desprinşi de pe tavan şi de pe pereţi.

Odată cu înaintarea în peşteră, se expun formaţiuni din ce în ce mai frumoase şi mai neobişnuite, care şi-au primit denumiri pe măsură: “Limba soacrei”, “Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici”, “Marele Zid Chinezesc”, “Orga mare”, Gura de balenă”, Stâlpul de tortură” sau “Mireasa”.

Totodată, cercetătorii au descoperit că în această peşteră, în urmă cu 300.000 de ani, a trăit ursul de peşteră (Ursus spelaeus), din care s-au păstrat fosile conservate.