Parlamentul European: Viitoarea politică agricolă a Uniunii trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză
Eurodeputații și-au adoptat vineri poziția referitoare la reforma politicii agricole a Uniunii pentru perioada de după 2022. Echipa de negociere a Parlamentului este gata acum să înceapă negocierile cu miniștrii Uniunii.
Eurodeputații au aprobat o schimbare a politicii curente, care va adapta mai bine politica agricolă europeană la nevoile fiecărui stat membru în parte. Ei insistă, însă, că trebuie menținute condiții de concurență echitabile în întreaga Uniune. Guvernele naționale ar trebui să elaboreze planuri strategice, supuse aprobării Comisiei. În acestea țările membre trebuie să specifice cum intenționează să pună în practică obiectivele Uniunii. Comisia le va verifica și performanța, nu doar conformitatea cu normele Uniunii.
Obiectivele planurilor strategice vor fi stabilite în conformitate cu Acordul de la Paris, declară eurodeputații.
Parlamentul a consolidat practicile obligatorii favorabile climei și mediului (așa numita „condiționalitate”) pe care fiecare fermier trebuie să le aplice pentru a beneficia de un sprijin direct. Pe lângă aceste măsuri, eurodeputații doresc să se consacre cel puțin 35% din bugetul pentru dezvoltare rurală tuturor tipurilor de măsuri legate de mediu și de climă. Cel puțin 30% din bugetul pentru plățile directe ar trebui să fie rezervat programelor ecologice. Ele nu sunt obligatorii, dar pot îmbunătăți veniturile fermierilor.
Eurodeputații insistă să se creeze servicii de consiliere agricolă în fiecare sat membru și doresc să se aloce cel puțin 30% din fondurile prevăzute de Uniune pentru statul respectiv pentru a ajuta fermierii să combată schimbările climatice, să gestioneze sustenabil resursele naturale și să protejeze biodiversitatea. De asemenea, deputații cer statelor membre să încurajeze fermierii să aloce cel puțin 10% din suprafețele pe care le dețin unor elemente de peisaj care favorizează biodiversitatea, cum ar fi gardurile vii, arborii neproductivi și iazurile.
Eurodeputații au votat pentru reducerea progresivă a plăților anuale directe de peste 60.000 EUR acordate fermierilor și pentru plafonarea acestora la 100 000 EUR. Totuși, înainte de a se aplica această reducere, fermierii ar putea avea posibilitatea să deducă din suma totală 50% din salariile legate de agricultură. Cel puțin 6% din plățile naționale directe ar trebui folosite pentru a sprijini fermele mici și medii. Dacă însă statul membru folosește în acest scop peste 12% din alocarea sa financiară, plafonarea ar trebui să devină voluntară, spun deputații.
Statele membre ale Uniunii ar putea să folosească cel puțin 4% din bugetele lor destinate plăților directe pentru a sprijini tinerii fermieri. S-ar putea acorda un sprijin suplimentar din fondurile pentru dezvoltare rurală, caz în care s-ar putea acorda prioritate investițiilor făcute de tinerii fermieri, spun eurodeputații.
Parlamentul subliniază că sprijinul Uniunii ar trebui rezervat celor care desfășoară cel puțin un nivel minim de activitate agricolă. Persoanele și entitățile care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport și spații destinate activităților de agrement ar trebui excluse automat.
„Burger vegetal” și „friptură de tofu”: nicio schimbare privind etichetarea produselor pe bază de plante
Eurodeputații au respins toate propunerile care urmăreau să rezerve denumirile legate de carne pentru produsele care conțin carne. Nu se schimbă nimic în cazul produselor pe bază de plante și al denumirilor pe care le folosesc la vânzare în momentul de față.
Parlamentul a cerut noi măsuri pentru a ajuta fermierii să facă față riscurilor și eventualelor crize viitoare. El dorește o piață mai transparentă și o strategie de intervenție pentru toate produsele agricole. Parlamentul a mai cerut ca practicile care urmăresc aplicarea unor standarde mai ridicate în materie de mediu, de sănătate a animalelor sau de bunăstare a animalelor să nu fie supuse normelor de concurență. Deputații mai doresc să transforme rezerva de criză pentru agricultură, care ajută agricultorii să facă față instabilității prețurilor sau a piețelor, într-un instrument permanent, care să dispună de un buget propriu.
Parlamentul dorește să înăsprească sancțiunile în cazul celor care încalcă cerințele Uniunii în repetate rânduri, de exemplu în chestiuni legate de mediu și de calitatea vieții animalelor. În caz de neconformitate, fermierii ar urma să piardă 10% din cuantumul total al plăților cuvenite (față de 5% acum).
Eurodeputații mai doresc să se instituie un mecanism ad hoc al Uniunii de tratare a plângerilor. Acesta s-ar ocupa de plângerile fermierilor și ale beneficiarilor din mediul rural care au fost tratați nedrept sau care au fost dezavantajați în legătură cu subvențiile Uniunii în cazul în care guvernele lor naționale nu le soluționează plângerea.
