Confidenţialitate

Numărul minorilor din România, 4,1 milioane la 1 ianuarie, cu 42.000 mai mic față de anul trecut

Institutul Naţional de Statistică anunță că, la 1 ianuarie 2020, numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani, care aveau domiciliul în România, era de 4,138 milioane, în scădere cu 42.000 față cu anul anterior.

Ponderea minorilor în totalul populaţiei după domiciliu a fost, la 1 ianuarie 2020, de 18,7%, în scădere faţă de anii anteriori.

Ponderea băieţilor în segmentul de populaţie mai mică de 18 ani a fost, în ultimii ani, superioară (51,4%), comparativ cu cea a fetelor de aceeaşi vârstă; raportul de masculinitate a fost de 1.056 băieţi la 1.000 fete.

La 1 ianuarie 2020, în mediul urban aveau domiciliul 52,6% din numărul copiilor sub 18 ani, aceştia reprezentând 17,4% din totalul populaţiei urbane. In mediul rural, minorii au reprezentat 20,3% din totalul populaţiei rurale.

În profil teritorial, cea mai mare pondere a copiilor de 0-18 ani s-a înregistrat în regiunea Nord–Est (20,7% din populaţia totală a regiunii), iar cea mai scăzută în Sud-Vest Oltenia (17,1%).

Pe judeţe, ponderea cea mai mare a copiilor sub 18 ani în populaţia după domiciliu a fost în judeţele Suceava (22,3%), Iaşi (21,4%) şi Bistriţa-Năsăud (21,1%). La polul opus, se află judeţele Vâlcea, Hunedoara, Brăila cu o pondere de 16,2% a minorilor în totalul populaţiei cu domiciliul în judeţ.

În anul 2019 s-au născut 188.130 de copii.

În anul 2019, rata de fertilitate a scăzut faţă de anii anteriori, ajungând la 35,3 născuţi-vii la 1.000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani).

Cele mai ridicate rate ale natalităţii înregistrate în anul 2019, au fost în regiunile Bucureşti-Ilfov (9,4 născuţi-vii la 1.000 locuitori), Nord-Vest (9,3 născuţi-vii la 1.000 locuitori) și Centru (9,1 născuţi-vii la 1.000 locuitori), iar cele mai scăzute rate de natalitate s-au înregistrat în regiunile Sud-Est (7,6 născuţi-vii la 1.000 locuitori) și Sud-Vest Oltenia (7,4 născuţi-vii la 1.000 locuitori).

La începutul anului şcolar 2019/2020, populaţia şcolară era de 3,526 milioane, cuprinsă întro reţea de învăţământ cu 7.001 unităţi şi 234,8 mii cadre didactice.

Din totalul populaţiei şcolare, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 548,7 mii, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale de 1.622,6 mii, iar al celor din învăţământul liceal de 618,3 mii.

Pentru aceeaşi perioadă de referinţă, gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară a fost de 72,1%7.

Din numărul total de elevi înscrişi, 2.241,48 mii frecventau şcoala la forma de învăţământ cu frecvenţă.