Nobel 2019: Dezvoltarea bateriilor litiu-ion, recompensată cu premiul pentru Chimie
Cercetătorii John B. Goodenough, M. Stanley Whittingham, Akira Yoshino sunt laureații Nobelului pentru Chimie pe 2019, pentru eforturile depuse pentru dezvoltarea bateriilor litiu-ion, descrise drept “unul dintre cele mai mari beneficii pentru omenire”.
În comparație cu bateriile tradiționale, acestea sunt reîncărcabile, durează mai mult, au o densitate energetică superioară, cântăresc mai puțin și au o durată de viață mai lungă, notează Mediafax.
Bateriile litiu-ion au în prezent extrem de multe aplicații, fiind folosite pentru dispozitive variate – de la telefoane mobile la laptopuri și mașini electrice – utilizate pentru comunicații, la slujbă, pentru studiu, muzică, cercetare etc.
Bazele pentru dezvoltarea acestora au fost puse în timpul crizei petrolului din anii 1970. Stanley Whittingham lucra la dezvoltarea unor metode de obținere a energiei din alte surse decât combustibilii fosili. A creat în cele din urmă un catod inovator, într-o baterie cu litiu, tehnica fiind perfecționată ulterior de John Goodenough. Akira Yoshino a creat prima versiune de baterie litiu-ion care a fost comercializată, în 1985.
Se consideră că bateriile litiu-ion au revoluționat viețile oamenilor de când au intrat pe piață la nivel larg, în 1991, punând bazele unei societăți independente de combustibilii fosili.
John B. Goodenough, s-a născut în 1922, în Jena, Germania, și a fost profesor la Universitatea din Texas, SUA. M. Stanley Whittingham s-a născut în 1941, în Marea Britanie și a lucrat la Universitatea de Stat din New York, SUA. Akira Yoshino, născut în 1948, în Suita, Japonia, a lucrat la Universitatea Meijo din Nagoya.
Anul trecut, premiul Nobel pentru chimie a fost decernat cercetătoarei Frances H. Arnold, pentru metoda sa de dezvoltare direcționată a enzimelor, proteine care catalizează reacțiile chimice, și lui George P. Smith și Gregory P. Winter, pentru cercetările lor legate, printre altele, de bacteriofagi, virusuri care infectează bacterii și pot fi transformate în proteine noi. Prin metodele dezvoltate de aceștia se pot produce anticorpi care pot neutraliza toxinele, contraataca maladiile autoimune și vindeca metastazele.
De la înființarea premiilor Nobel și până în 2018, 110 persoane au primit distincția pentru chimie și doar cinci dintre acestea au fost femei. De 63 de ori, premiul Nobel pentru chimie a revenit unei singure persoane.
Sezonul Nobel a debutat luni, cu premiul pentru medicină, acordat cercetătorilor Gregg L. Semenza, Peter J. Ratcliffe și William G. Kaelin Jr., pentru descoperirile lor privind “modul în care celulele percep și se adaptează diferențelor de nivel al oxigenului din mediu”.
Marți, premiul Nobel pentru fizică le-a fost acordat cercetătorilor James Peebles, pentru formulări teoretice privind cosmologia fizică, și Michel Mayor și Didier Queloz, pentru descoperirea unei exoplanete ce orbitează o stea de tipul Soarelui.
Joi vor fi decernate cele două premii Nobel pentru literatură, iar vineri, cel pentru pace. Premiul Nobel pentru economie va fi decernat pe 14 octombrie.
Anul acesta, fiecare premiu Nobel vine cu un cec în valoare de nouă milioane de coroane suedeze (830.000 de euro).
Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului distincțiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.
Premiile Nobel sunt decernate din 1901 și au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.
