NATO și scutul oltenesc

Documentar de Anca Grădinaru

La cinci ani de la semnarea acordului dintre România și Statele Unite și la mai puțin de trei ani de la începerea construcțiilor, scutul împotriva rachetelor balistice de la Deveselu a fost declarat operațional. Paradoxal, deși vorbim despre instalarea a zeci de rachete, fără încărcătură explozivă însă, baza de la Deveselu este o investiție făcută de americani pe timp de pace și, potrivit tuturor declarațiilor oficiale, pentru a menține pacea.

De ce?  Pentru că deși la noi e pace, la Est de noi și în Orientul Mijlociu, adică în Ucraina și Siria, războaiele fac ravagii de câțiva ani. Și, tot la Est, Rusia, China și Coreea de Nord sunt în toiul unei curse a reînarmării. Ori, susțin americanii și europenii, într-un asemenea context, nu poți să stai pasiv, ci te pregătești pentru ce e mai rău și te rogi ca rachetele să fie folosite – cel mult – ca arme de propagandă.

Scutul antirachetă de la Deveselu, în prezent, componentă a scutului american de apărare și viitoare componentă a sistemului antirachetă al NATO, este una dintre cele mai mari investiții militare străine realizate de o mare putere în România. În Primul Război Mondial, în România au investit francezii, în cel de-al Doilea nemții, pentru ca după apariția Tratatul de la Varșovia, să le vină rândul rușilor.

Comunismul s-a prăbușit în 1989, România a ieșit din sfera de influență a Rusiei și a ales America. Iar America a ales să investească aproape un miliard de euro la Deveselu.

Ironic, baza din județul Olt s-a ridicat exact pe locul fostei unități militare construite de ruși la sfârșitul anilor 40 și începutul anilor 50.   Astăzi, în mijlocul câmpiei de pe malurile Oltului, flutură steagul american.