Myanmar: Cea mai sângeroasă zi a reprimării protestelor față de lovitura de stat
Cel puțin 38 de persoane au fost ucise în Myanmar, miercuri, în confruntările dintre contestatarii recentei lovituri de stat și armată.
Soldaţii au deschis focul fără avertisment asupra manifestanților din mai multe orașe.
În weekend, grupuri de activiști pentru drepturile omului au raportat alte 18 decese.
Totodată, numeroși civili au fost arestați în statul asiatic, al cărui guvern civil a fost înlăturat de conducerea armatei la 1 februarie.
Recent, ambasador al statului asiatic Myanmar la Organizația Națiunilor Unite, Kyaw Moe Tun a anunțat că rupe relaţiile cu regimul militar, cerând încetarea imediată a loviturii de stat.
”Avem nevoie de acţiunea cea mai puternică a comunităţii internaţionale pentru a pune capăt imediat lovituri de stat militare, opresiunii poporului nevinovat şi predării puterii în stat poporului”, a spus acesta. ”Vom continua să ne batem pentru un Guvern care să fie al poporului, prin popor şi pentru popor”, a promis ambasadorul, care şi-a încheiat discursul cu trei degete ridicate, simbol al protestelor din ţara sa.
Intervenţia de 12 minute a ambasadorului s-a încheiat cu aplauze în marele amfiteatru al Adunării Generale ONU.
Precedentul astfel de caz, rare în istorie, s-a petrecut în 2011, când reprezentantul libian s-a opus dictatorului Muammar Gaddafi în plină revoluție în statul din nordul Africii.
ONU doreşte să trimită o delegație în Myanmar şi condiţionează o asemenea vizită de o întâlnire cu Aung San Suu Kyi, ţinută într-un loc secret după destituirea forțată din 1 februarie.
La momentul actual, în fosta Birmanie puterea este deținută de comandatului suprem, Min Aung Hlaing.
Tensiunile dintre guvernul civil şi conducerea armatei au sporit în urma controversatelor alegeri din toamna anului 2020.
Scrutinul ar fi fost marcat de fraude electorale, susțin oficialii militari.
Fosta Birmanie a mai fost condusă de armată până în 2011, când au început reformele democratice.
Cancelariile occidentale au condamnat lovitura de stat.
Laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1991, Aung San Suu Kyi a rămas populară în rândul etniei budiste majoritare (bamar), însă a căzut de pe piedestalul internaţional din cauza pasivităţii în fața crizei minorității rohingya.
Sute de mii de persoane s-au refugiat în Bangladesh, o dramă din cauza căreia guvernul birmanez a fost acuzat de ”genocid” la Curtea Internaţională de Justiţie, cea mai înaltă instanţă judiciară ONU.
