Mihnea Costoiu, rector la Universitatea Politehnică, despre prima infrastructură națională de AI: „Supercomputer are capacitatea să proceseze miliarde de date în timp record” | AUDIO

În România va funcționa un supercomputer de ultimă generație, care va putea folosi și prelucra o bază de date uriașă, din domenii precum cercetare, industrie și sectorul public, dar și programe de formare pentru startup-uri și IMM-uri. România este una dintre cele șase țări europene selectate într-un program european, o inițiativă a Uniunii Europene menită să creeze rețele de supercomputere și centre de cercetare avansată în inteligența artificială. Proiectul va fi pus în practică de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, împreună cu Universitatea Politehnica din București. 

Mihnea Costoiu, rector la Universitatea Politehnică: „Supercomputer care puteți să vă imaginați ca un calculator extrem de puternic”

„Supercomputer care puteți să îl imaginați ca un calculator extrem de puternic,  care poate rula în timp scurt miliarde de date.  Adică o companie care are un model în care produce anumite lucruri  va putea să-și antreneze acest software pentru producția aferentă,  aici, în acest supercomputer. De asemenea, vor fi aplicații de cercetare, respectiv aplicații de învățare. Vor putea fi servicii publice rulate, care să deservească cetățeanul, adică baze de date majore care să poată fi rulate pe această supercapacitate de calcul. O putere de calcul care în acest moment în România nu există”, a declarat Mihnea Costoiu, rector la Universitatea Politehnică.

Rectorul Universității Politehnica, Mihnea Costoiu, a dat și câteva exemple concrete de domenii în care se poate folosi această investiție, care va opera cu ajutorul inteligenței artificiale.

Mihnea Costoiu, rector la Universitatea Politehnică: „Este extrem de utilă, desigur, pentru industria de producție de mașini,  astfel încât să poți să ai optimizări ale fluxului de producție”

„Este extrem de utilă, desigur, pentru industria de producție de mașini,  astfel încât să poți să ai optimizări ale fluxului de producție,  optimizări ale lanțului de aprovizionare, serviciile publice, de asemenea.  Nu avem informații nenecesare cu privire la datele din economie. ANAF-ul sau Casa de Sănătate, și așa mai departe, are un miliard de date care nu sunt în acest moment prelucrate în folosul cetățenilor. Toate aceste date pot fi rulate aici, astfel încât să avem informații foarte utile pentru deciziile cu privire la pacienți sau la un comportament al statului într-un anumit moment”, a mai spus Mihnea Costoiu, rector la Universitatea Politehnică.

Investiția va fi realizată în București, cu fonduri europene – este vorba de 60 de milioane de euro, suma finală – și va fi gata în 2027.