Medalia Verde: Organizațiile și voluntarii din România oferă mâncare, apă și asistență medicală pentru pisicile și câinii refugiaților

Peste un milion de oameni au fugit din Ucraina până acum, potrivit estimărilor ONU, alte trei milioane fiind așteptate să plece din cauza invaziei ruse.

În timp ce țările din întreaga Europă și-au schimbat normele în materie de imigrație, facilitând solicitarea de azil și găsirea siguranței de către oameni, mulți s-au întrebat: ce se întâmplă cu animalele de companie?

Prin comparație cu tragedia umanitară care se desfășoară în Ucraina, grijă pentru animale poate părea pentru unii, cel puțin exagerată, în acest context. Cu siguranță, accentul nostru ar trebui să fie pe victimele umane, nu pe pisica cuiva? Dar, pentru oamenii foarte reali din centrul acestei tragedii, animalele lor de companie nu sunt reprezintă ceva care să fie uitat. Sunt chiar parte din familia lor și, a fi obligat să lași în urmă un membru de bază al familiei nu face decât să adauge încă un element traumei.

Andrea Cisternino, un italian căsătorit cu o ucraineancă, locuiește de 13 ani în Ucraina, nu departe de Kiev. Deține un adăpost de salvare a animalelor și nu a mai plecat de acolo de la izbucnirea războiului. În ciuda rachetelor, în ciuda dezastrelor, în ciuda faptului că propria viață îi este în pericol, Andrea spune că ”mai bine moare decât să-și lase animalele în urmă”. „Voi muri aici, cu ele, dacă e nevoie. Trebuie să mă gândesc la salvarea refugiului și sunt 400 de suflete care merită să fie salvate”, spune Cisternino.

În refugiul său, care ocupă aproximativ 20.000 de metri pătrați, se găsesc diferite specii de animale, depozite, o bucătărie și propria clinică veterinară. Pentru ei, a făcut rost de alimente și combustibil și speră să iasă cu bine din acest conflict. Așa cum era de așteptat, pe rețelele de socializare a primit sprijin și solidaritate.

Am văzut, de asemenea, zilele astea pe grupurile create pentru ajutorarea refugiaților din Ucraina mai multe apeluri pentru recuperarea animalelor rămase în orașele asediate. Am urmărit imagini emoționante cu animalele de companie salvate de stăpânii lor și luate cu ei în adăposturile subterane. Și de dată această, organizațiile și voluntarii din România s-au comportat exemplar.

Fundația Casa lui Patrocle din Suceava s-a mobilizat și a deschis un punct unde pisicile și câinii refugiaților primesc mâncare, apă și asistență medicală. Animalele ajung aici înghețate de frig după un drum și de 30 de ore. Cel mai mare adăpost din orașul Galați, Ajutați-l pe Lăbuș, oferă găzduire gratuită animalelor refugiaților ucraineni. La fel şi omul de afaceri din Suceava, Ștefan Mandachi, care a anunțat că poate găzdui zeci de familii din Ucraina împreună cu animalele lor.

E un fel de solidaritate care, parcă, ne ajută să trecem un pic mai ușor peste această drama sinistră. Încă nu se știe ce pierderi sunt din punct de vedere al biodiversității, dar știm că Ucraina are peste 3 milioane ha arii protejate, 49 de parcuri naționale, rezervații ale biosferei și rezervații naturale unde trăiesc sau… trăiau mii de specii de animale și păsări. Să sperăm că, cineva va avea grijă și de ele.