Marea Unire din 1918, împlinirea unui vis secular al românilor – GALERIE FOTO

Înfăptuirea României Mari, realizată în decembrie 1918, reprezinta împlinirea unui vis de secole al românilor, acela de a se afla sub acelaşi nume de la Banat până la Nistru.

“Această Românie Mare e o ţară care se naşte cu dificultăţi uriaşe – trebuiau să se adune şi să se gospodărească împreună oameni care nu s-au aflat niciodată sub aceeaşi cârmuire.

Ceea ce-i uneşte pe toţi românii este faptul de a vorbi aceeaşi limbă.

Am mai spus că suntem poate singura ţară din Europa, în afară de micile ţări, al cărei sentiment naţional este exclusiv întemeiat pe faptul că vorbim aceeaşi limbă de la Nistru până la Tisa”, scrie istoricul Neagu Djuvara în cartea sa, “O scurtă istorie ilustrată a românilor”.

În 1916, România se alătură forţei Antantei (Marea Britanie, Franța, Italia şi Rusia), în Primul Război Mondial, semnând un tratat care stipula că Transilvania, Basarabia şi Bucovina urmau să facă parte din România după terminarea războiului.

În martie 1918, în urma Congresului Naţionalităţilor din Austro-Ungaria la Roma, unde a fost adoptată moţiunea care dădea dreptul fiecărei naţiuni să se constituie într-un stat naţional, Sfatul Ţării de la Chişinău a votat unirea Basarabiei cu România.

În noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a votat unirea sa cu România.

Tot în noiembrie 1918, Consiliul Naţional Român Central a decis să organizeze alegeri pentru Marea Adunare Naţională a Românilor din Transilvania şi Ungaria.

Pe 1 decembrie 1918, are loc adunarea de la Alba Iulia, ţinută într-o atmosferă de sărbătoare. Au luat parte 1228 de membri, reprezentanţi ai diferitelor organizaţii, aleşi din toate localităţile Transilvaniei şi încă o suta de mii de alţi români veniţi să voteze pentru ceea ce avea să fie Marea Unire.

Prin unirea Transilvaniei, Maramureşului, Crişanei şi Banatului cu România, lua naştere România Mare.

Atmosfera a fost una festivă, mii de oameni din toate colţurile ţării şi din toate clasele sociale au venit la Alba Iulia, ţinând steagul României sus, cântând şi bucurându-se de împlinirea unui vis.

Rezoluţia adunării care a hotărât unirea Transilvaniei cu România a fost citită de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu al Gherlei.

Astfel că, la 1 decembrie 1918 românii, greu încercaţi de războaie, aveau să devină un singur popor, unit prin Declaraţia Marii Adunări de la Alba Iulia.

Lungile negocieri pentru stabilirea noilor graniţe au avut loc la Versailles între 1919 şi 1920.