Mănăstirea Brâncoveanu de la poalele munţilor Făgăraş – GALERIE FOTO
În anul 1696, Constantin Brâncoveanu, domnitorul Ţării Româneşti (1688-1714), construieşte Mănăstirea de la Sâmbăta de Sus, în judeţul Braşov.
Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus este ridicată pe locul unui schit, ce fusese menţionat documentar cu 40 de ani în urmă, în 1656.
Schitul era situat pe moşia Sâmbăta de Sus ce aparţinea bunicului domnitorului Constantin Brâncoveanu, vornicul Preda Brâncoveanu.
Domnitorul Constantin Brâncoveanu a gândit mânăstirea ca un scut de apărare în fața pericolului catolicizării românilor.
În secolele următoare, biserica devine un model imitat de numeroase biserici din Ţara Bârsei, valea Târnavei şi zona Sibiului, în timp ce frescele, tipăriturile şi icoanele dăruite de ctitor vor contribui în mod decisiv la răspândirea stilului brâncovenesc în Transilvania.
În 1785 mănăstirea a fost desfiinţată prin ordin împărătesc, căzând în ruină.
Abia după 140 de ani, în 1926, biserica este restaurată la iniţiativa mitropolitului Nicolae Bălan.
Mai apoi, în 1985, mănăstirea a fost reconstruită în stil neobrâncovenesc, sub mitropolitul Antonie Plămădeală.
Tot la mănăstirea Brâncoveanu a fost hirotonisit preotul Arsenie Boca.
În apropierea mănăstirii se află şi Izvorul părintelui Arsenie Boca, un loc unde acesta venea adesea şi stătea de vorbă cu cei care aveau nevoie de sfatul lui.
