Lumea Europa FM: Cum au ajuns românii să muncească în Germania pe timp de pandemie

În medie, 300 – 400 de români sunt diagnosticați în fiecare zi, în țară, cu noul tip de coronavirus.

Și tot zilnic, apar și în bilanțurile altor țări – în Germania, Italia, Spania sau Marea Britanie – acolo unde unii trăiesc și unde alții merg să muncească sezonier, la cules de căpșuni, broccoli sau sparanghel.

Autoritățile române au decis să nu le îngrădească nici în această perioada dreptul de a câștiga o pâine în afară. Că urmare, în această primăvară românii au devenit principala forța de muncă brută a Europei.

În Lumea Europa FM, în acest weekend, în care multe țări ale lumii sărbătoresc Ziua Muncii, Sonia Teodoriu a vrut să afle ce riscă românii care merg la muncă în străinătate în vreme de pandemie.

Studiu de caz: Germania.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

La începutul lunii aprilie, Germania anunța că relaxează condițiile pentru intrarea în țară a muncitorilor străini care vin sezonier pentru a lucra în agricultură.

1800 de oameni se înghesuiau pe Aeroportul din Cluj pentru îmbarcare în 13 avioane.

O zi mai târziu, ordonanța militară numărul 8 dădea liber românilor să plece la muncă. Curse charter decolau din Iași, Sibiu și Timișoara.

Câteva săptămâni mai târziu, în preajma Paștelui, la o fermă de cules sparanghel din sud vestul Germaniei, un român murea. Ulterior s-a confirmat că avea coronavirus. Bărbatul era din satul Solca, județul Suceava.

Săptămâna această, peste 200 de români care munceau la un abator din Birkenfeld au fost confirmați pozitiv.

Este doar începutul. Cel puțin 80.000 de români lucrează acum în agricultura din Germania și, din poveștile lor, înțelegem că sunt lipsiți de apărare în fața coronavirusului: nu au nici măști de protecție, nici dezinfectanți, în unele cazuri nici apă potabilă.

Muncitorii români nu primesc acest gen de condiții de la fermierii germani de ieri, de azi. Keno Verseck este jurnalist și documentează tratamentul diferit pe care îl primesc muncitorii est-europeni pentru publicația Der Spiegel:

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

În 2003, 2004 am primit informația de la sindicaliști germani cum sunt tratați muncitorii români… că au fost păcăliți, nu și-au mai primit salariul. Despre asta am scris, am relatat, prima dată acum 15 ani. Acum constat că nu s-a schimbat nimic.

O rețea europeană din care fac parte atât Blocul Național Sindical de la noi, cât și confederația sindicatelor germane îi consiliază de ani pe muncitorii care se confruntă cu probleme. Reprezintă această categorie de muncitori în relația atât cu statul român, cât și cu cel german, încercând să impună respectarea drepturilor la salarii corecte şi condiţii de muncă echitabile pentru lucrătorii din Europa Centrală şi de Est.

Anul acesta nu e că orice alt an în care zeci de mii de români pleacă la cules sparanghel și căpșuni, știind că se înhamă la condiții de salarizare sub nivelul salariului minim și la condiții de viață foarte grele.

Anul acesta, coronavirusul face victimă după victimă, iar muncitorii ar fi avut nevoie, ca la nivel politic, să se discute măsuri suplimentare de protecție, spune președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Am făcut solicitare în urmă cu o lună către prim-ministru, către ministrul Muncii și ministrul de Externe. Este momentu ca acum să începeți să negociați serios și responsabil cu omologii voștri din țările care au nevoie acum de lucrătorii sezonieri din România condiții suplimentare de protecție pentru cetățenii români: de la protecție medicală suplimentară, dezvoltarea unor pachete de servicii de urgență. Le-am zis: haideți să dezvoltăm ceva împreună. Au crezut că e glumă. Nu au avut reacție până când nu au început să apară cazuri și nu puține. Foarte multe.

Numai săptămâna aceasta, au fost două întâlniri la Guvern între membrii cabinetului și sindicaliști, însă discuțiile punctuale despre ce măsuri ar trebui ceară miniștrii români în discuția cu omologii lor germani au lipsit, spune ministrul Muncii Violeta Alexandru.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

În discuțiile mele cu sindicatul de când sunt ministru, circulăm foarte multe adrese. E foarte posibil, nu contest faptul că în aceste adrese, în care sunt, puncte vizând importanța sprijinirii românilor noștri în activități în afară, adică, sunt foarte mult asemenea puncte. Niciodată nu a fost o discuție aplicată la masă cum anume trebuie să arate măsurile pe care un guvern să le ia pe teritoriul altui stat. Niciodată nu am avut o discuție din care să rezulte că eu, ministrul Muncii, nu sunt interesată să colaborez cu BNS sau cu alte sindicate cu privire la ce poate face fiecare actor.

Violeta Alexandru mai dezvăluie că a discutat cu ministrul german al Muncii și că i-ar fi explicat cât e de important că în condiții de pandemie să se facă verificări suplimentare la agenții economici pentru a se asigura că muncitori au condiții bune de muncă și sunt protejați împotriva coronavirusului. Violeta Alexandru a considerat că principala responsabilitate a autorităților române este informarea lucrătorilor sezonieri, înainte să părăsească țara.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Tot ce ține de obligațiile noastre aici în România, înainte că românii să plece să muncească, încerc, fac tot ce se poate. Am pus la dispoziție linii telefonice, materiale informative, tot aparatul public care poate oferi informații românilor. Și am atras atenția că dreptul lor de a pleca și de a-și găsi de lucru în afară rămâne sfânt, dar că este crucial să plece în condiții legale discutate de la momentul angajării, comunicării cu firma germană pentru a-i fi foarte clare condițiile de muncă de acolo.

Odată ce ajung pe teritoriul altui stat, responsabilitatea aparține autorităților din statul respectiv.

Informarea prealabilă a lucrătorilor sezonieri este esențială, cade de acord Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical. Și, dacă în orice alt an, autoritățile s-ar fi putut limita la atât, în situația de criză din prezent Guvernul nu ar fi trebuit să îi lase să plece prin ordonanța militară fără acorduri politice mai solide.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Guvernul, înțeleg că cel puțin pe zona asta pe care insistăm și noi de informare prealabilă a început de săptămâna trecută să distribuie prin poliția de frontieră flyere despre condițiile minime legale plus telefoane de contact. Asta reprezintă un prim pas.

Noi, însă, le cerusem în urmă cu o luna de zile să întărească acordurile politice, minister cu minister, ministerul Muncii din Roamnia cu ministerul Muncii din Germania, Internele de la noi cu omologii lor. Trebuia ca măsurile suplimentare să prevadă situații cu care deja ne confruntăm. Unul dintre cei care a sunat la centrul nostru ne-a spus disperat să ii cumpărăm bilet de avion, că nu mai are nicio sursă de venit. Am rămas cu aceleași reguli, dar situația e completamente diferită față de ce era anul trecut… sunt în vigoare restricții în circulație… sunt o mulțime de lucruri suplimentare care acum trebuia să le ia în calcul.

Zilnic, undeva la peste 30 de cetățeni români sună la liniile de telefon speciale cerând să fie consiliați. Ei lucrează în aceleași condiții ca și până acum, doar că în plină epidemie de coronavirus lipsa unui trai decent nu mai poate fi tolerată, declară Marius Hanganu, consilier în cadrul sindicatelor germane:

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Ce lipsește? Lipește apă potabilă sau de spălat pe mâini la toaletele ecologice de pe câmp. Ceea ce a cerut ministerul Agriculturii din Germania nu a fost încă implementat. De aceea, cerem și noi că pe mai departe, că pe câmp să existe apă potabilă, apă cu care să se poată spală pe mâini, la fel că și existența săpunului. Uneori, primim informații despre toalete care sunt foarte restrânse acolo: două toalete pentru 20 și ceva de persoane.

Situații de genul acestora o determină pe Violeta Alexandru, ministru al Muncii, să le recomande ferm să plece doar cu forme legale, contracte semnate din România, unde agențiile de plasare a forțelor de muncă le pot explica muncitorilor la ce să se aștepte.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Cei mai mulți dintre ei sunt plecați pe cont propriu, prin filiere informale. oameni care pleacă al 5-lea, al 6-lea an, deci se cunosc și au adus cu ei alte cunoștințe, din familie, dintre prieteni, Contractele s-au făcut cele mai puține prin aceste agenții, cele mai multe prin filiere informale. De exemplu: eu am plecat, v-am adus și pe dumneavoastră. Și am plecat împreună și contractul l-am semnat acolo. Eu, care lucrez de mai mulți ani, sunt obișnuită. Dumneavoastră, n-ați înțeles de la început și faptul că nu l-am semnat din România și ne-am dus acolo să îl semnăm, în mod evident, nu v-a dat posibilitatea să va gândiți temeinic, să vedeți dacă vi se potrivește sau nu. Nu sunt semnate prin agenții decât foarte puține, cele mai multe sunt semnate așa… mers prin filiere informale.

În ciuda faptului că nu le este asigurată protecția și, în unele cazuri, nici nu au condiții decente de trai, munca în agricultura din Germania este o opțiune mai bună decât să stea acasă. Se mulțumesc chiar și cu mai puțin decât salariul minim pe economie, explică jurnalistul german Keno Verseck:

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Sunt diferite moduri de a li se tăia din salariu. Când pleacă din România, ei trebuie să plătească intermediarilor români anumite taxe pentru acel contract. Apoi ei trebuie să plătească și transportul, apoi când sosesc în Germania, ei trebuie să plătească și cazarea și mesele. Mai sunt și alte taxe ascunse. Foarte mulți spun că primesc 6,7 euro. În multe cazuri este clar că nu primesc salariul minim, care oricum este foarte puțin pentru o astfel de muncă, care e foarte grea și dificilă.

Paradoxal este că, mai mult decât în alți ani, muncitorii români sunt indispensabili în Germania, deoarece fără ei, ar fi murit o tradiție.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Sparanghelul este socotit o legumă nobilă de 200,300 de ani și există un cult al sparanghelului între oamenii mai bogați și în rândul clasei de mijloc. Anul acesta avem o dezbatere dacă se poate salva sparanghelul sau nu.

Pentru a salva tradiția, fermierii germani au făcut presiuni asupra cabinetului de la Berlin să primească în plină pandemie muncitori sezonieri. Cum s-a tradus această presiune la București explică Dumitru Costin:

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Procesul de deplasare a muncitorilor români a fost mai vizibil că niciodată, pentru că dacă nu ar fi existat acele restricții de circulație, lucrurile ar fi trecut neobservate că în fiecare an. Deci cumva membrii executivului au fost prinși în foc încrucișat în ce aveau de făcut și anume niște negocieri solide cu partenerii din afara României. Nu au putut să facă față presiunilor angajatorilor germani, care au fost puternic susținuți de cabinetul de la Berlin.

Ministrul Muncii Violeta Alexandru spune că doar dorința de a nu le îngrădi românilor libertatea de a munci oriunde a îndemnat Guvernul nostru să dea acea ordonanță militară care i-a lăsat să plece.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Asupra mea nu s-a făcut nicio presiune, nu am informații despre vreo presiune făcută de vreun angajator german asupra vreunui membru din cabinet.

Culmea este că, pentru prima dată, muncă de culegător de sparanghel a început să-i intereseze pe studenții germani sau pe cei care au rămas fără serviciu din cauza restricțiilor. Fermierii, însă, nici nu vor să audă de lucrul cu alți muncitori, în afară de cei români, spune jurnalistul Keno Verseck:

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Mulți agricultori spun că nemții sunt prea comozi, nu fac față, nu sunt suficient de rezistenți și le convine mai mult cu muncitori din România care au mai puține plângeri, muncesc mai mult. Pe românește spus, cu ei se poate face. În plus, la noi mai există mentalitatea asta, bineînțeles nu 100%: foarte mulți îi privesc pe cei din Est că fiind oameni de rangul al doilea.

Dintre muncitorii din est, doar românii au ajuns să lucreze anul acesta în agricultura din Germania pentru că Bulgaria nu le-a permis cetățenilor lor să plece pe câmpurile din Bavaria. Și guvernul de la Varșovia are reguli asemănătoare: polonezii mai intră în Germania doar dacă lucrează aproape de graniță.

Astfel, cel puțin 80.000 de români au ajuns indispensabili pentru fermierii din Germania.