Reunit într-o ședință cu ușile închise, Consiliul de Securitate al Organizației Naţiunilor Unite a cerut, joi, ca armata din Myanmar să o elibereze pe Aung San Suu Kyi, înlăturată de la conducerea țării.
ONU nu a condamnat, totuși, lovitura de stat din statul asiatic, observă Reuters, cel mai probabil pentru a obține semnăturile Chinei şi Rusiei pe document.
SUA analizează instituirea de sancţiuni împotriva juntei militare din Myanmar.
Tranziţia către democraţie a fost deturnată, luni, în fosta Birmanie.
În zorii zilei, comandantul Min Aung Hlaing a luat puterea, acuzând presupuse nereguli care ar fi fost comise în alegerile din noiembrie 2020, scrutin câştigat cu o largă majoritate de partidul lui Suu Kyi.
În vârstă de 75 de ani și laureată a Nobelului pentru Pace, Aung San Suu Kyi nu a mai fost văzută de la momentul reținerii sale.
Armata o acuză de încălcări ale legislației privind importurile și exporturile țării, dar și că ar importat şi a deținut în mod ilegal staţii de comunicare de tip “walkie-talkie” în locuinţa sa.
După la lovitua de stat, au fost reţinute circa 147 de persoane, între care activişti, parlamentari şi oficiali ai guvernului civil.
Armata a blocat, joi, accesul populației la rețeaua de socializare Facebook. Anterior, apeluri la manifestații împotriva puciștilor s-au viralizat în mediul online.
Cât timp a condus fosta Birmanie, Aung San Suu Kyi a rămas populară în rândul etniei budiste majoritare (bamar), însă a rămas pasivă în fața crizei minorității rohingya.
Sute de mii de persoane s-au refugiat în Bangladesh, o dramă din cauza căreia guvernul birmanez a fost acuzat de ”genocid” la Curtea Internaţională de Justiţie, cea mai înaltă instanţă judiciară ONU.
