La Arad, vor fi căutate și deshumate rămășițele a 10 persoane împușcate în 1958 de regimul comunist

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc organizează, începând de marţi, investigaţii arheologice în Cimitirul Pomenirea din municipiul Arad, în scopul căutării, deshumării şi recuperării rămăşiţelor pământeşti a zece persoane, executate prin împuşcare la 1 septembrie 1958, în urma unei condamnări penale pentru fapte îndreptate împotriva regimului comunist.

Potrivit unui comunicat al IICCMER, investigaţiile îi vizează pe Szoboszlay Aladar (n.18 ianuarie 1925, Timişoara) – preot catolic; Huszar Iosif (n. 9 martie 1913 în Viena – Austria) – fost moşier, ultima ocupaţie geamgiu; Konya Ştefan (n. 4 ianuarie 1915 – Gheorgheni, Harghita) – avocat; Lukacs Ştefan (n. 20 februarie 1920, Pecica, Arad), fost contabil, ultima ocupaţie comerciant-gestionar; Tamas Imre (n. 7 septembrie 1907, Iscroni, oraş Aninoasa, Hunedoara) – învăţător; Tamas Dezideriu (n. 16 mai 1901, Bărbătenii de Jos, oraş Lupeni, Hunedoara) – funcţionar; Orban Ştefan (n. 20 august 1900, comuna Păuleni-Ciuc, Harghita) – funcţionar; Orban Carol (n. 6 iulie 1888, comuna Mădăraş, Harghita) – fost moşier, ultima ocupaţie contabil; Abraham Arpad (n. 16 februarie 1914, comuna Bixad, Covasna) – preot catolic şi Fîntînaru Alexandru (n. 25 martie 1895, comuna Semlac, Arad) – avocat pensionar.

Cercetările vor fi efectuate de un colectiv de arheologi de la IICCMER şi muzeele colaboratoare – transmite corespondentul Europa FM, Ciprian Boițiu.

Investigaţiile se vor desfăşura în prezenţa unui procuror militar de la Parchetul Militar Timişoara, instituţie care a fost sesizată de IICCMER în privinţa acestui caz şi a locului unde se presupune că victimele au fost înhumate.

Potrivit IICCMER, în cursul anului 1955, mai multe persoane de etnie maghiară şi română au pus bazele unei organizaţii clandestine de tip laburist-creştin, concretizată într-un partid politic, numit Partidul Muncitoresc Creştin.

“După cum rezultă din documentele Securităţii, scopul invocat al acestei mişcări politice anticomuniste a fost declanşarea unei lovituri de stat pentru răsturnarea prin mijloace violente a ordinii sociale existente şi reinstaurarea vechiului regim politic, această acţiune fiind preconizată a se înfăptui în cursul lunii august 1956”, precizează IICCMER.

Organizaţia a avut un program ideologic concretizat într-un manifest de partid, care a fost conceput şi redactat în cea mai mare parte de către Szoboszlay Aladar, un preot catolic născut la Timişoara, dar legat de zona Aradului unde a slujit în câteva parohii. El a fost liderul recunoscut al acestei formaţiunii politice, care, alături de alte persoane de încredere, a reuşit în condiţii de clandestinitate să adune mulţi aderenţi ce s-au organizat în grupuri subversive în mai multe zone din ţară. În cadrul filialelor teritoriale ale partidului au predominat membrii de etnie maghiară, ponderea românilor fiind de circa 15%, arată IICCMER.

Ciprian Boițiu a stat de vorbă cu organizatorul şi coordonatorul acţiunii, expertul IICCMER, Gheorghe Petrov.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

După destructurarea organizaţiei şi arestarea multor membri, aceştia au fost acuzaţi de Securitate că au militat pentru ştirbirea suveranităţii ţării şi subminarea regimul popular, atentând la cuceririle revoluţionare ale poporului român şi calomniind Uniunea Sovietică.

Arestările au început abia în toamna anului 1957, primul reţinut fiind chiar Szoboszlay Aladar, iar în lunile următoare au mai fost arestate şi încarcerate aproape 200 de persoane. După terminarea anchetei, Securitatea a trimis în judecată 57 de persoane, acest lot de inculpaţi primind numele de lotul Szoboszlay, după organizatorul şi ideologul partidului.

Instanţa a hotărât prin sentinţa penală nr. 719 din 30 mai 1958, pronunţată în dosarul de judecată nr. 357/1958, condamnarea a 10 persoane la pedeapsa capitală, ceilalţi 47 de membri ai lotului fiind condamnaţi la pedepse grave cu închisoarea, dispunându-se şi confiscarea averii pentru toţi inculpaţii.

Potrivit IICCMER, îndeplinirea sentinţei s-a făcut în noaptea zilei de 1 septembrie 1958, între orele 23,00 şi 24,00, oamenii fiind ucişi prin împuşcare după ce au fost aşezaţi cu spatele la grupa de execuţie. (…) Decesele au fost oficializate abia în anii următori, fiind întocmite certificate de moarte pe baza cărora decesele au fost înregistrate în registrul stării civile de la Sfatul Popular al oraşului Timişoara, aceste consemnări fiind dispersate în perioada anilor 1960 – 1971.

După căderea oficială a regimului comunist, rudele şi urmaşii celor executaţi au început să facă demersuri pe la diferite instituţii ale statului pentru a putea afla locul unde au fost îngropaţi morţii, scopul fiind recuperarea osemintelor şi reînhumarea lor creştinească. Cauza a intrat în cele din urmă spre soluţionare pe rolul Curţii de Apel Cluj, în urma judecării, instanţa hotărând anularea integrală a sentinţei nr. 719/1958 şi achitarea tuturor celor 57 de condamnaţi din lotul Szoboszlay, dispunând şi restituirea averilor confiscate.





Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS