Klaus Iohannis, cu ocazia Zilei Dezrobirii Romilor: ”Descurajarea şi sancţionarea cu celeritate a discursului incitator la ură, a manifestărilor rasiste, antisemite şi xenofobe stau în puterea tuturor cetăţenilor”
“Ultimul an, dominat de efectele pandemiei de COVID-19, a relevat cât de dificil este ca, în perioade de criză, societatea să rămână imună la discursul încărcat de ură, de generalizări şi de culpabilizare în masă. Comunităţi întregi, cum sunt cele ale romilor, ajung să fie vizate de astfel de atacuri.
Aceste comportamente şi atitudini sunt inacceptabile într-o societate democratică! Descurajarea şi sancţionarea cu celeritate a discursului incitator la ură, a manifestărilor rasiste, antisemite şi xenofobe stau în puterea tuturor cetăţenilor, dar sunt însă în responsabilitatea specială a celor care, prin natura activităţii lor, dau conţinut real drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti înscrise în Constituţie”, a susţinut Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Dezrobirii Romilor.
Klaus Iohannis consideră că că dezrobirea romilor, în urmă cu 165 de ani, a avut un rol major în schimbarea profilului şi a valorilor societăţii româneşti de la mijlocul secolului al XIX-lea, pregătind ţara pentru întâlnirea cu modernitatea europeană.
”A fost unul dintre acele momente de o relevanță cu totul aparte pentru cursul spre înnoirea și occidentalizarea societății românești la mijlocul secolului al XIX-lea. Precum Unirea Principatelor, petrecută la scurt timp, ori reformele care i-au urmat, dezrobirea romilor a avut un rol major în schimbarea profilului și a valorilor societății de la acea vreme, pregătind țara noastră pentru întâlnirea cu modernitatea sa europeană.
Dezrobirea de la 1856 a fost o mare provocare pentru societatea românească în ansamblul ei. Pentru romi, sutele de ani de lipsire de libertate au lăsat cicatrici adânci și greu de vindecat. Legea care îi dezrobea nu a rezolvat decalajul enorm, în plan economic și social, căruia romii îi erau victime, iar în deceniile care au urmat numeroase expresii ale discriminării, urii și rasismului au marcat în mod tragic existența lor.
Depășirea consecințelor acestui trecut reprezintă o mare provocare. Într-o Europă socială, prin strategii și proiecte, o Românie rezilientă trebuie să valorifice mai mult și mai stăruitor identitatea, potențialul, capacitățile și energia cetățenilor ei de etnie romă. Este extrem de important să eliminăm prejudecățile și discriminarea, mult prea frecvent întâlnite în accesul la educație al comunităților de romi. De aceea, îmi doresc ca „România Educată” să fie vârful de lance al efortului nostru întru egalitate, incluziune și toleranță.
Ultimul an, dominat de efectele pandemiei de COVID-19, a relevat cât de dificil este ca, în perioade de criză, societatea să rămână imună la discursul încărcat de ură, de generalizări și de culpabilizare în masă. Comunități întregi, cum sunt cele ale romilor, ajung să fie vizate de astfel de atacuri. Aceste comportamente și atitudini sunt inacceptabile într-o societate democratică!
Descurajarea și sancționarea cu celeritate a discursului incitator la ură, a manifestărilor rasiste, antisemite și xenofobe stau în puterea tuturor cetățenilor, dar sunt însă în responsabilitatea specială a celor care, prin natura activității lor, dau conținut real drepturilor și libertăților cetățenești înscrise în Constituție.
Pentru toate acestea, astăzi, la rememorarea importantului moment istoric de acum 165 de ani, vă îndemn să lucrăm împreună pentru valorile solidarității și ale respectului diversității, pentru o societate în care, indiferent de etnie și cultivându-și identitatea, toți cetățenii se regăsesc prin contribuția lor proprie în marile proiecte ale națiunii”, spune președintele României, în mesajul transmis cu ocazia Zilei Dezrobirii Romilor.
