Instanța se va pronunța pe 22 mai în dosarul lui Tăriceanu
Procurorii DNA au cerut, marţi, la Instanţa supremă, o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, în dosarul în care acesta este acuzat de mărturie mincinoasă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat în discuţie marţi ultimul termen în dosarul lui Călin Popescu-Tăriceanu, ocazie cu care procurorul de şedinţă a reiterat acuzaţiile din rechizitoriu, iar avocatul a susţinut pledoariile finale în acest caz.
Instanţa a rămas în pronunţare, urmând să anunţe decizia pe data de 22 mai.
La termenul de marţi, procurorul DNA a susţinut, în faţa instanţei, că preşedintele Senatului, la fiecare ocazie, a făcut totală abstracţie de faptul că acuzaţiile sunt probate temeinic, iar într-un “act de totală aroganţă” a venit cu tot felul de probe sau justificări pentru menţinerea propriei versiuni a relatărilor, adăugând că acesta a avut “apărări puerile, nedemne de pregătirea superioară” – relatează Agerpres.
De asemenea, anchetatorul a arătat că “obligaţia de a fi onest îi este total străină lui Călin Popescu-Tăriceanu”.
La rândul său, avocatul lui Călin Popescu-Tăriceanu le-a cerut magistraţilor să excludă procesele verbale emise în baza mandatelor pe siguranţă naţională din perioada 2008 – 2014, precizând că nu au ”relevanţă şi fundament”.
Apărătorul a mai arătat că fapta de care este acuzat clientul său nu se bazează pe probe.
Tot la termenul de marţi, atât reprezentantul DNA, cât şi avocatul lui Călin Popescu-Tăriceanu au solicitat instanţei schimbarea încadrării juridice, şi anume menţinerea doar a infracţiunii de mărturie mincinoasă şi eliminarea celei de favorizare a făptuitorului.
Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016 pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului.
Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare privind retrocedarea nelegală a unei suprafeţe din pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut, sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaţilor cercetaţi în dosarul trimis în judecată.
