INS: Numărul elevilor și studenților a scăzut în actualul an școlar

Populaţia şcolară din sistemul național de educație a fost în anul şcolar/universitar 2019-2020 de 3.526.000 elevi şi studenți, în scădere cu 21.100 comparativ cu anul precedent, determinată în principal de scăderea înregistrată în învățământul primar și gimnazial (-11.500 elevi), anunță INS.

Populaţia şcolară a crescut comparativ cu anul şcolar/universitar precedent în învăţământul profesional (+11,4%), învățământul superior (+1,8%), învățământul antepreșcolar și preșcolar (+0,3%),respectiv în învățământul postliceal și de maiștri (+0,1%). Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2018-2019 a fost de 503,1 mii elevi şi studenți, în creștere uşoară (+0,3%) comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.

În anul şcolar/universitar 2019-2020, aproape jumătate din populația școlară s-a regăsit în învățământulul primar și gimnazial (46,0%), iar circa o treime în învățământul liceal şi cel antepreșcolar și preșcolar (17,5%, respectiv 15,6%). Din totalul populației școlare cuprinsă în sistemul de educație, 49,9% au fost elevii1şi studenții de sex masculin şi 72,6% au studiat în mediul urban. Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul profesional, învățământul superior, învățământul antepreșcolar și preșcolar și învățământul postliceal și de maiștri sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populației școlare (+10,3 mii elevi, +9,6 mii studenți/cursanți, +1,4 mii copii și respectiv +0,1 mii elevi).

În învățământul postliceal și de maiștri au fost înscriși 92,5 mii elevi, fiind însă cel mai puţin reprezentat nivel educaţional din totalul populaţiei şcolare (2,6%).

Învăţământul primar şi gimnazial, precum și cel liceal au cunoscut diminuări accentuate ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2019-2020 faţă de cel anterior (-31,0 mii, respectiv -11,5 mii).
Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,9%) în unităţile şcolare publice, iar 5,1% în unităţi şcolare private. Pe niveluri educaţionale, cele mai reduse ponderi ale elevilor/studenţilor înscrişi în unităţile din învăţământul public s-au regăsit în învăţământul superior (87,6%), respectiv postliceal și de maiștri (53,3%).

Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 11-14 ani a înregistrat cel mai ridicat nivel (89,4%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.

În anul universitar 2019-2020 au fost înscrişi în învăţământul superior 543.300 studenţi/cursanți, din care 54,6% au fost studente/cursante.
Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele de afaceri, administraţie şi drept (24,1% din totalul studenţilor/cursanților), respectiv de inginerie, prelucrare şi construcţii (20,4% din totalul studenţilor/cursanților).

Unităţile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2019-2020 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57,0%), liceal (21,0%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (17,2%).
În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2019-2020 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (607,7 mii persoane), respectiv București-Ilfov (516,8 mii persoane).

Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,5%).

La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal şi de maiştri din regiunile Centru, Nord-Est şi Bucureşti-Ilfov (2,0% fiecare în parte).

În învăţământul superior ponderea numărului de studenți/cursanți înscriși faţă de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea BucureştiIlfov (33,9%).

În anul şcolar/universitar 2019-2020, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 234.800 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost de 15 elevi/studenţi la un cadru didactic.