INS: Mai mult de jumătate din populația României o reprezintă femeile

Mai mult de jumătate (51,1%) din populaţia României, estimată la 19,5 milioane de persoane care, la 1 ianuarie 2018, aveau reşedinţa pe teritoriul naţional, erau femei, echivalentul a 9,97 de milioane, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform datelor, în mediul urban, ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată decât în cel rural, cu peste 5,4 milioane (52,3% din totalul populaţiei urbane). În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,7%.

Populaţia feminină este mai ‘îmbătrânită’ decât cea masculină cu 3,3 ani. Astfel, dacă vârsta medie naţională este de 41,9 ani, cea a femeilor este de 43,5 ani, iar cea a bărbaţilor, de 40,2 ani.

Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, cu excepţia situaţiei din judeţele Vaslui şi Tulcea.

“Contingentul feminin fertil, format din femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 ani, număra 4,4 milioane de persoane, potenţialele mame reprezentând 44,7% din totalul populaţiei feminine rezidente la 1 ianuarie 2018”, potrivit INS.

În anul 2017, cele mai mari rate de fertilitate (născuţi-vii la 1.000 femei) s-au înregistrat în judeţele: Vaslui (57,5 la mie), Suceava (57,1) şi Bistriţa-Năsăud (54,5), iar cele mai scăzute în Mehedinţi (33,6 la mie) şi Gorj (33,3). Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 44,5 copii născuţi-vii la 1.000 de femei.

Tot raportat la anul 2017, statistica oficială relevă faptul că numărul de născuţi-vii (cu reşedinţa obişnuită în România) a fost de 202.151 copii, rezultând o rată a natalităţii de 10,3 născuţi-vii la 1.000 de locuitori.

România se situează printre ţările cu o rată a natalităţii mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata natalităţii în UE-28 a fost în anul 2017 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 9,9 la mie.

Tendinţa din anii anteriori s-a păstrat şi în 2017, născându-se mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de 106 băieţi la 100 fete.

Datele INS arată că, pe parcursul anului 2017, vârsta medie a mamei la naştere (28,5 ani) şi la prima naştere (27,2 ani) a fost în uşoară creştere faţă de anul precedent (28,4 ani şi respectiv 27,0 ani), menţinându-se tendinţa de amânare a naşterii.

Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (27 de ani), comparativ cu cele din urban (29,8 ani). Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în municipiul Bucureşti (31,3 ani), iar cea mai scăzută în judeţul Călăraşi (26,4 ani).

Speranţa de viaţă la naştere a femeilor, în anul 2017, a fost de 79,23 ani (80,07 ani în urban şi 78,20 ani în rural)