Inteligența artificială transformă rapid lumea noastră iar prioritatea Parlamentului European este să se asigure că sistemele AI sunt sigure, transparente și nediscriminatorii.
Folosirea inteligenței artificiale în UE va fi reglementată prin lege, primul act normativ pentru AI din lume, propus de Comisia Europeană în aprilie 2021. Legea prevede că sistemele de inteligență artificială folosite în diferite aplicații sunt analizate și clasificate iar reglementările legislative vor ține cont de nivelurile de risc pe care le prezintă.
Cum sunt clasificate sistemele AI
Parlamentul European vrea ca sistemele bazate pe folosirea inteligenței artificiale să fie supravegheate de oameni, nu prin procese automatizate. Legislația privind AI stabilește niveluri de risc din partea inteligenței artificiale și obligații pentru furnizori și utilizatori în funcție de riscurile evaluate.
De exemplu, sistemele care constituie o amenințare pentru oameni sunt catalogate cu risc inacceptabil. Drept urmare nu vor putea fi folosite în statele europene. Aici vorbim despre acele sisteme care manipulează cognitiv-comportamental persoane sau grupuri vulnerabile, care clasifică persoanele în funcție de comportament, statut social sau caracteristici personale sau cele care identifică biometric în timp real și la distanță (cu excepția celor care fac identificare după trecerea unei perioade semnificative de timp, pentru a urmări infracțiuni grave, doar cu aprobarea unei instanțe).
Sunt sisteme AI care intră în categoria de risc ridicat, adică afectează negative siguranța sau drepturile fundamentale. Aici intră acele sisteme care nu sunt sigure, potrivit legislației UE, jucării, mașini sau dispozitive medicale, sistemele care operează infrastructura critică sau care sunt folosite în educație și formare profesională. Aceste sisteme, considerate cu risc ridicat, vor fi evaluate înainte de a ajunge pe piață dar și ulterior, pe parcursul utilizării lor.
În categoria sistemelor care au un risc limitat sunt incluse acele sisteme care respectă cerințele minime de transparență care permit utilizatorilor să ia decizii în cunoștință de cauză, arată Parlamentul European.
Foaia de parcurs UE pentru inteligența artificială
În mai 2022, Parlamentul European a propus pașii pe care UE trebuie să-i parcugă pentru reglementarea AI. Într-un raport al PE se arată că inteligența artificială este esențială pentru transformarea digitală a Uniunii Europene și va avea un impact din ce în ce mai mare asupra economiei dar și a vieții de zi cu zi. Acesta mai subliniază că doar sistemele considerate cu risc ridicat trebuie să fie reglementate strict ( cele cu risc inacceptabil vor fi interzise).
Europarlamentarii propun ca infrastructura digitală să fie consolidată pentru a asigura accesul oricui la servicii. În plus, partajarea de date în interiorul Uniunii Europene trebuie revizuită și extinsă pentru a integra și armoniza pe deplin piața unică digital europeană.
Un factor cheie în strategie este cel uman. Oamenii trebuie să aibă cunoștințele necesare pentru a avea încredere în tehnologie, să poată stimula inovația. Statele europene trebuie să sprijine dezvoltarea competențelor AI și să sprijine centrele de excelență pentru a preveni exodul de creiere.
Legislația AI trebuie să garanteze beneficii semnificative tuturor domeniilor cheie pentru UE: tranziția verde, sănătate, industrie, administrație publică, agricultură și muncă.
Cum poate ajuta folosirea inteligenței artificiale în viața de zi cu zi
Folosirea inteligenței artificiale poate duce la servicii medicale mai bune, sisteme de transport mai sigure, produse mai ieftine și mai durabile, acces îmbunătățit la informații, educație și formare, siguranță la locul de muncă și crearea de noi profesii pe măsură ce industriile bazate pe AI sunt în continuă dezvoltare.
AI poate aduce beneficii și în serviciile publice: transport public, gestionarea deșeurilor sau a energiei. Datele Think Tank-ului Parlamentului European din 2020 arată că utilizarea inteligenței artificiale ar putea reduce cu până la 4% producerea emisiilor de gaze până în 2030.
Exemple de utilizare AI în România
Poate vă mai amintiți de ION, primul consilier guvernamental care utilizează inteligența artificială. A fost prezentat în luna martie 2023 cadrul unei ședințe de Guvern, de către fostul premier Nicolae Ciucă. Scopul lui este de a prelua mesajele, dorințele și problemele românilor pentru a le transmite guvernanților cu scopul de a ajuta la crearea acelor politici conforme cu starea societății. Pe viitor, ION va putea și răspunde la mesajele cetățenilor, potrivit echipei de cercetători care l-a creat.
La Gorj, un echipament unic, bazat pe inteligență artificială, ajută salvamontiștii să găsească persoane înecate aflate pe fundul apei. Este vorba despre un aparat portabil care folosește un program de inteligență artificială și ultrasunete pentru a identifica trupurile de sub apă.
Zeci de start-up-uri românești folosesc cu success inteligența artificială în agricultură, construcții, imobiliare sau transport.
În țara noastră a fost înființat și un Comitet pentru Inteligența Artificială care să ajute Executivul în evaluarea activităților privind AI și dezvoltarea acesteia.
” Principalul obiectiv al Comitetului este crearea unui ecosistem de inteligență artificială (…) care să genereze valoare adăugată în plan social și economic prin utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială, să promoveze și să susțină cercetarea-dezvoltarea-inovarea și educația/formarea în acest domeniu, să crească numărul de specialiști locali și să fructifice aportul mediului privat și al cetățenilor români din străinătate, urmărind stimularea adoptării pe scară largă a domeniului inteligenței artificiale în România” se arată într-un comunicat al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.
AI, politica și drepturile fundamentale
Impactul AI se resimte și în domeniul politicii. Uniunea Europeană este lider mondial în ceea ce privește dezvoltarea și reglementarea AI, iar politicile Uniunii în acest domeniu sunt susceptibile să aibă un impact profund asupra viitorului democrației. În prezent, când vorbim despre ascensiunea AI în politică, această unealtă este folosită pentru micro-targeting: campanii politice pentru a micro-direcționa alegătorii cu mesaje personalizate, dezinformare sau răspândirea informațiilor false și automatizare, atunci când vorbim despre degrevarea de sarcini simple în favoarea concentrării pe strategii.
Parlamentul European atrage atenția că este posibil ca anumite rezultate produse de AI să nu fie conforme cu realitatea, greșite, dacă datele pe care le utilizează sunt distorsionate în mod voit sau nu. Rezultă o impresie de corectitudine a AI, când de fapt lucrurile sunt exact opuse.
Sistemele care folosesc inteligența artificială pot conduce și la decizii influențate de date precum etnia, sexul sau vârsta în acordarea de împrumuturi, angajarea sau concedierea la o firmă sau în cadrul proceselor penale. AI trebuie reglementată corect și pentru a evita impactul la viața privată și protecția datelor, în domeniul online, de exemplu.
Pașii următori pentru legislația privind inteligența artificială
Uniunea Europeană va promova dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale de încredere, etică și centrată pe om. Principiile din Carta Albă subliniază o serie de principii pentru dezvoltarea IA, inclusiv: respectarea demnității umane, confidențialitate și securitate, transparență și răspundere, siguranță și robustețe.
Pe 14 iunie 2023 Parlamentul și-a adoptat poziția de negociere pe baza căreia vor începe discuțiile cu țările UE în Consiliu cu privire la o formă finală a legii. Obiectivul este să se ajungă la un acord până la sfârșitul acestui an.
Următoarele alegeri europarlamentare vor avea loc în perioada 6-9 iunie 2024 când vor fi aleși viitorii 720 de eurodeputați. România va trimite 33 de parlamentari europeni care vor lua decizii pentru noi toţi în următorii cinci ani.
