Ilie Bolojan anunță pachetul fiscal de reducere a deficitului: Vom reașeza TVA la două cote: de 11% și 21%. CASS pe pensiile de peste 3.000 de lei. Profiturile băncilor și ale jocurilor de noroc, taxate suplimentar | VIDEO

Premierul Ilie Bolojan anunță noi măsuri de reducere a deficitului bugetar. România nu își permite consecințele menținerii unui deficit bugetar ridicat, a afirmat Ilie Bolojan. De aceea, a continuat el, „propunem un pachet fiscal care urmărește să reducă acest deficit și să apropie, într-o mică măsură, cheltuielile de venituri”. Vor crește accizele la 10% pentru alcool, țigări și combustibil, iar TVA va fi reașezată la două cote începând cu 1 august. Alte măsuri asumate de Guvernul Bolojan în acest prim pachet de măsuri: creșterea numărului de contributori la CNAS și suprataxarea profiturilor rezultate din jocurile de noroc. 

Ilie Bolojan a reiterat că România a avut cel mai ridicat deficit bugetar din UE în 2024, respectiv de 9,3% și a explicat de ce luarea de măsuri fiscale este o urgență în prezent. „Suntem în al usprezecelea ceas” și nu trebuie să așteptăm să ajungem total cu spatele la zi”, a spus prim-ministrul.

Ilie Bolojan: „Din 100 de lei care au fost încasați din taxele și impozitele de la cetățenii României, România a cheltuit cam 132 de lei, deci cu 32 de lei în plus, pe care evident că i-a împrumutat”

• „De ce este corectarea deficitului o urgență și o prioritate națională? Pentru că, așa cum am mai spus, România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din țările Uniunii Europene și am avut al doilea cel mai mare deficit din ultimii 30 de ani. Cel mai mare, dacă vă aduceți aminte, a fost în 2010, puțin mai mare decât cel pe care l-am înregistrat anul trecut, a fost de 9,4% și vă rog să vă aduceți aminte, pentru că, neluând măsuri atunci la timp, guvernele de atunci au fost nevoite să crească TVA-ul de la 19 la 24% și să genereze o tăiere a salariilor din sectorul public de 25%.
• Suntem într-o situație nu foarte diferită, dar suntem în ceasul al zecelea, al unsprezecelea și nu trebuie să stăm până în ultimul ceas, când suntem total cu spatele la zid.
  Trebuie să le explicăm oamenilor cât de gravă este situația.
• Din 100 de lei care au fost încasați din taxele și impozitele de la cetățenii României, România a cheltuit cam 132 de lei, deci cu 32 de lei în plus, pe care evident că i-a împrumutat. Vă rog să vă gândiți, dacă o familie care ar cheltui în fiecare lună cu 30% mai mult decât veniturile pe care le câștigă, cât ar putea rezista și extrapolați această situație la nivelul unei țări și înțelegeți în ce situație este România. Nu mai putem continua în felul acesta”, a afirmat premierul într-o conferință de presă ținută miercuri, 2 iulie.
  

  Ilie Bolojan: „Accesul la fondurile europene este condiționat de reforma fiscală”

• „Dacă nu am face nimic sau am mai lungi foarte mult aceste măsuri, ar fi câteva consecințe, care ar însemna intrarea în incapacitate de plată a statului român, ar însemna că creditorii noștri, cei care ne împrumută în prezent și de care avem nevoie și în viitor, pentru că nu putem funcționa altfel, nu ne-ar mai împrumuta și deci nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile și pensiile. Accesul la fondurile europene este condiționat de reforma fiscală, nu am mai avea acces la fondurile europene.
• Vă rog să vă gândiți că nu am putea continua jumătate din investițiile pe care astăzi avem în curs, la marile autostrăzi, la liniile de cale ferată, în fiecare localitate din România. Ceea ce ar însemna că, practic, am intra într-un risc în care am fi degradați încă o dată, am intrat în așa zisa categorie de junk, ceea ce ar însemna că țara noastră nu mai este recomandată investițiilor. Și foarte puține investiții străine ar mai veni într-o astfel de țară. Și am intra, deci, într-o recesiune brutală, ceea ce ar însemna pierderi mari de locuri de muncă, un șomaj puternic, un curs care s-ar deprecia masiv și, practic, acest lucru nu ni-l putem permite în momentul de față. Și vă rog să vă gândiți ceea ce a însemnat experiența Greciei din anul 2009, pentru că nici astăzi Grecia nu și-a revenit din acea situație în totalitate și România este, și astăzi, într-o situație mai bună decât Grecia și nu trebuie, deci, să repetăm greșelile pe care le-au făcut alte țări, pentru că revenirea ar fi foarte dureroasă”, a mai spus premierul.

Principalele declarații făcute de premier: În această vară o să venim cu trei pachete de măsuri

• „Propunem un pachet fiscal care urmărește să reducă acest deficit și să apropie, într-o mică măsură, cheltuielile de venituri.
• Numărul de angajați din sectorul public este mult prea mare față de numărul de contribuabili – cei care plătesc și lucrează în economia reală. 
• Cota de impozitare din TVA este a treia cea mai mică cotă stamdard din Europa. Din punctul de vedere al impozitării proprietății suntem la 0,5% din PIB, în timp ce media europeană este de 1,85% din PIB.  
• Prin urmare, această ajustare pe care o propunem este un mix de creșteri de venituri, de reduceri de cheltuieli și un mix de eșalonări și prioritizări de investiții. În trei etape în această vară să reușim să venim cu trei pachete care până la finalul acestei ver să completeze aceste măsuri. Pe de o parte, să răspundem unei urgențe de a recâștiga încrederea piețelor în România, în așa fel încât creditele pe care le ia România, investițiile europene și cota de încredere să fie la un nivel acceptabil. 
• Al doilea pachet va fi adoptat la finalul lunii iulie – se va concentra pe corectarea inechităților și pe îndeplinirea jaloanelor pentru ca România să poată accesa fondurile europene”.

Ilie Bolojan a anunțat măsurile de urgență privind reducerea deficitului:

• „Vom reașeza taxa pe valoare adăugată la două cote. Astăzi avem trei cote – de 5, de 11 și de 19%. Cele două cote la care propunem reașezarea sunt cota de 11% și cota de 21%, de la 1 august. La cota redusă vor rămâne medicamentele, alimentele, apa pentru irigații, serviciile publice de apă și canalizare, lemnele de foc, cărțile și energia termică.
• Tot de la 1 august va crește acciza la 10% pentru băuturi alcoolice, combustibili și țigări.
• Creșterea numărului de contributori la CNAS. Avem puțin peste șase milioane de contributori și peste 16 milioane de beneficiari. Nu avem cum, cu aceste dezechilibre totale, să asigurăm salarizare bună în sănătate, condiții foarte bune pentru pacienți, investiții importante. Prin urmare, măsurile propuse urmăresc creșterea numărului de contributori. Ele înseamnă două direcții: Aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate la pensiile mari de peste 3.000 de lei și eliminarea unor excepții în așa fel încât să creștem numărul de contribuabili de la puțin peste 6 milioane la peste 8 milioane de contribuabili. Măcar jumătate, nu o treime din beneficiari, să contribuie la acest lucru. Măsura se va aplica tot de pe 1 august.
• Ca să fac un calcul simplu pentru o pensie – înseamnă că la o pensie de 4.000 de lei se va plăti 10% pe diferența dintre 4.000 și 3.000. Deci 10% pe 1.000, adică 100 de lei”.

Pensiile și salariile din sectorul public vor rămâne plafonate în 2026 

• „Vom propune și vom adopta o măsură care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026 de majorare a impozitului pe dividende de la 10% la 16%. 
• În ceea ce privește aspectele care țin de limitarea cheltuielilor și de luarea unor măsuri structurale, vom propune o măsură temporară și anume ca și anul viitor pensiile și salariile din sectorul public să rămână plafonate.
• Vom taxa suplimentar profiturile băncilor. Consider că pot contribui cu sume mai mari la veniturile bugetului de stat.
• Vom suprataxa toate câștigurile din jocurile de noroc, în așa fel încât să încasăm cu cel puțin 30% mai mult din această categorie de venituri”.

Guvernul a adoptat, luni, 30 iunie, ordonanța de urgență prin care sporurile acordate bugetarilor pentru condiții vătămătoare a fost plafonat la 300 de lei brut, iar numărul zilelor de concediu suplimentar – acordat pentru prestarea de munci grele – a fost limitat la o durată cuprinsă între 3-5 zile lucrătoare.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea