IAȘI: Mii de persoane au stat la cozi la muzee | Punctul de atracţie: lucrarea “Cap de copil” a lui Brâncuşi
Cei care au dorit să viziteze expoziţia cu sculptura “Cap de copil”, una dinte cele mai valoroase creaţii ale marelui artist Constantin Brâncuşi, prezentată în premieră la Iaşi, sub genericul “Brâncuşi la Palat”, au fost nevoiţi să stea la un rând care se întindea pe câteva sute de metri.
Au fost şi vizitatori care au preferat să viziteze şi celebra Sală a Voievozilor, pentru a vedea galeria conducătorilor români, de la Decebal la Carol al II-lea sau instalaţiile artiştilor contemporani expuse în cadrul Romanian Creative Week.
Publicul a avut şi ocazia de a descoperi Sala Coandă, aceasta fiind în urmă cu o sută de ani Sală a Curţii cu Juri, o încăpere cu stucaturi inspirate de Westminster Hall şi realizate de Emil Wilhelm August Becker dintr-un material special inventat de Henri Coandă.
Pe Holul Muzeului de Artă a rulat un slide show digital conceput special pentru Noaptea Muzeelor de la Palatul Culturii, o lucrare de artă contemporană care poartă semnătura artistului Florin Grigoraş.
“Într-o lume tot mai grăbită şi mai fragmentată, muzeele rămân printre puţinele locuri în care oamenii se întâlnesc cu adevărat – prin cultură, memorie şi emoţie. Prin astfel de evenimente, muzeele îşi reafirmă rolul esenţial de catalizatori sociali, devenind spaţii vii de dialog şi de apropiere între generaţii, comunităţi şi perspective diferite. Cultura are puterea de a construi punţi de înţelegere şi solidaritate”, a declarat, pentru AGERPRES, managerul Palatului Culturii – Complex Muzeal Naţional “Moldova” Iaşi, Andrei Apreotesei.
Publicul venit la Palatul Culturii a fost atras şi de expoziţia MuzeAr, o aplicaţie bazată pe tehnologie de realitate augmentată, care dă viaţă obiectelor de patrimoniu din expoziţia Muzeului Etnografic al Moldovei şi îi ajută pe vizitatori să pătrundă în lumea în care au trăit bunicii şi străbunicii noştri.
“Această ediţie a Nopţii Muzeelor se referă în acest an în mare parte la sectorul de instalaţii tehnice ţărăneşti şi la colecţia de mijloace de transport. Evident, atracţia mare este aplicaţia care foloseşte realitatea augmentată pentru a explica modul în care unele dintre obiecte funcţionează. Vizitatorii descoperă, prin intermediul unui filmuleţ de câteva minute, cum funcţiona şi ce anume făcea obiectul respectiv”, a explicat muzeograful Ana-Maria Raţă.
La rândul său, Muzeul Unirii a fost deschis publicului sâmbătă, de Noaptea Muzeelor. Spre deosebire de anii trecuţi, vizitatorii au avut prilejul de a vizita nu numai expoziţia de bază, ci şi expoziţia de pictură “Tăcerea dintre chipuri”, semnată de artistul ieşean Sebastian Frost, dar şi proiectele incluse în cadrul Romanian Creative Week 2026.
La Muzeul Memorial “Mihail Kogălniceanu”, vizitatorii au fost întâmpinaţi de holograma marelui om politic şi au avut prilejul de a participa la un recital de canto susţinut de masteranzi ai Universităţii Naţionale de Arte “George Enescu” Iaşi.
Curtea de alături, unde se află Muzeul Poni-Cernătescu, a devenit neîncăpătoare. Sute de vizitatori pasionaţi de ştiinţă au pătruns aici, nerăbdători şi dornici să vadă casa celor două mari nume din viaţa culturală şi ştiinţifică a Iaşiului de la sfârşitul secolului XIX, punctul de atracţie fiind peştera artificială construită în stil romantic din grădina casei.
Aglomeraţie mare a fost şi la cele zece muzee din cadrul Muzeului Literaturii Române Iaşi, dar şi la Ateneul Naţional Iaşi, precum şi la alte instituţii din Iaşi care s-au alăturat acestui eveniment cultural.
