Confidenţialitate

“High Fidelity”, un nume ce-i mulțumește și pe cititori, și pe cinefili, și pe melomani

Nick Hornby este un autor britanic ce a cunoscut succesul cu o carte autobiografică, Febra stadioanelor. În ea explică iubirea sa pentru formația de fotbal Arsenal Londra. Însă Hornby este și un foarte bun critic muzical cu înclinații către clasicii rock. Cartea “31 de cântece” explică într-un mod atât de simplu muzica.

Cărțile lui Nick Hornby au fost, majoritatea dintre ele, ecranizate. La fel s-a întâmplat și cu una dintre cele mai bune
romane ale sale, “High Fidelity” (1995).

John Cusack joacă rolul principal și este proprietarul unui magazin muzical. El este părăsit de iubită, are doi angajați, unul depresiv, altul exuberant, care se întrec în TOP 5 piese despre orice.

 “High Fidelity” este o poveste foarte frumoasă unde muzica, din nou, face legătura și este un produs cultural ce oferă o triplă bucurie, citirea cărții, vizionarea filmului și, nu în ultimul rând, ascultarea coloanei sonore. Și este foarte frumos pentru că ele aduc bucurie independent, o poți alege pe oricare dintre cele trei și cu siguranță vor urma și celelalte două.

Coloana sonoră:

The Thirteenth Floor Elevators* – You’re Gonna Miss Me

The Kinks – Everybody’s Gonna Be Happy

John Wesley Harding – I’m Wrong About Everything

The Velvet Underground – Oh! Sweet Nuthin’

Love – Always See Your Face

Bob Dylan – Most Of The Time

Sheila Nicholls – Fallen For You

The Beta Band – Dry The Rain

Elvis Costello & The Attractions – Shipbuilding

Smog – Cold Blooded Old Times

Jack Black (2) – Let’s Get It On

Stereolab – Lo Boob Oscillator

Royal Trux – Inside Game

The Velvet Underground – Who Loves The Sun

Stevie Wonder – I Believe (When I Fall In Love It Will Be Forever)