Confidenţialitate


GRECO: România a înregistrat progrese insuficiente în combaterea corupţiei


GRECO: România a înregistrat progrese insuficiente în combaterea corupţiei

România a înregistrat progrese insuficiente în combaterea corupţiei, transmite Grupul Statelor contra Corupţiei (GRECO), exprimând preocupare privind reformele din sistemul judiciar, în special asupra refuzului Bucureştiului de a desfiinţa Secţia specială de investigare a magistraţilor.

GRECO regretă lipsa progreselor României în privinţa măsurilor de combatere a corupţiei.

România a înregistrat foarte puţine progrese în implementarea măsurilor de combatere a corupţiei în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor, precum şi în abordarea preocupărilor generate de controversata reformă a justiţiei, anunţă Grupul Statelor contra Corupţiei (GRECO), un organism al Consiliului Europei (CoE), în două rapoarte publicate marţi.

GRECO îndeamnă autorităţile române să adopte măsuri determinate pentru a obţine progrese tangibile cât mai curând posibil. În acest context, GRECO salută faptul că pe 4 iunie premierul României a anunţat intenţia de a abandona controversatele reforme judiciare.

Într-un raport privind conformarea, în care sunt analizate progresele în implementarea măsurilor recomandate în 2015 pentru prevenirea corupţiei în cazul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor, GRECO a concluzionat că România s-a conformat în totalitate doar în cazul a patru dintre cele 13 recomandări, implementând parţial trei şi neimplementând şase. Într-un raport de urmărire a situaţiei, care evaluează conformarea cu recomandările formulate în raportul ad hoc referitor la reforma judiciară pregătit prin procedură de urgenţă în 2018, GRECO a observat că autorităţile române au aplicat doar una dintre cele cinci recomandări.

În privinţa parlamentarilor, GRECO notează că autorităţile române nu au revizuit încă, aşa cum se solicita, regulile şi practicile procesului legislativ.

În pofida apelului GRECO de limitare a utilizării procedurilor de urgenţă la situaţii excepţionale, autorităţile au continuat să recurgă la acestea pentru a adopta amendamente legale importante.

Alte lipsuri se referă la faptul că nu a fost instituit niciun mecanism eficient de aplicare a codului de conduită a parlamentarilor şi că scopul incriminării situaţiilor de conflict de interese rămâne limitat.


Ultimele stiri
Premierul Ilie Bolojan, despre moțiunea privind acordul Mercosur: „Sădesc spaime în rândul celor care nu știu nici detaliile…

Ministrul Culturii, despre programul pilot care stabilește norma de opt ore de muncă pentru actori: Vizează evidențierea orelor…

Reprezentanții Rezervației Delta Dunării și autoritățile locale au organizat o amplă acțiune de verificare în Grindul Dranov, după…

Guvernul de la Budapesta a permis funcționarea unei fabrici de baterii, deși se știe că a provocat intoxicații…

Începe procesul lui Călin Georgescu pentru propagandă legionară. Tribunalul București a respins contestația depusă de fostul candidat la…

Insula Capri va interzice accesul grupurilor de peste 40 de vizitatori pentru a reduce aglomerația. Și ghizii vor…

Academia Europa FM. Cine ne apără copiii într-o lume dominată de algoritmi? Invitați sunt Mihaela Nabăr, Vlad Zaha…

Blocul Național Sindical cere eurodeputaților români să susțină raportul Danielsson pentru protecția lucrătorilor | AUDIO

Reacția UNITER despre proiectul pilot al Ministerului Culturii, care impune actorilor să stea opt ore la serviciu: „Nici…

INS: România a exportat în decembrie anul trecut cu 9,4% mai mult față de aceeași lună a lui…