Grecii au respins austeritatea. Peste 60% dintre greci au spus NU termenilor impuși de creditorii internaționali
Victorie categorică a celor care nu vor “umilirea” Greciei și se opun condițiilor finanțatorilor internaționali.
Rezultatele anunțate de Ministerul de Interne de la Atena, după numărarea a 90% dintre voturile exprimate, arată că 61% dintre grecii care s-au prezentat la urne au spus NU condițiilor impuse de FMI, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană pentru continuarea finanțării.
Aflat la guvernare, partidul de extremă stânga SYRIZA a susținut campania de respingere a măsurilor de austeritate, susținând că sunt umilitori termenii pe care creditorii internaționali i-au impus pentru continuarea finanțării.
Opoziția, care le-a cerut grecilor să voteze DA, a avertizat că respingerea măsurilor de austeritate ar putea determina ieșirea țării din zona Euro.
Guvernanți au spus însă că un vot de respingere din partea populației va contribui la întărirea poziției Atenei în negocierile cu FMI și Comisia Europeană.
Tabăra “NU” sărbătorește victoria
#syntagma square #GReferendum @pa https://t.co/pAduwmxgGj
— Sandra Nuñez (@Sandy_NM) July 5, 2015
Ce se poate întâmpla după respingerea măsurilor de austeritate?
Fără sprijin financiar din partea Europei, Grecia, aflată deja oficial în incapacitate de plată, s-ar putea confrunta cu o profundă instabilitate politică și, cel mai probabil, cu o repetare a protestelor violente de acum câțiva ani.
Prăbușirea economiei Greciei, parte integrantă a economiei europene, va afecta întreaga Uniune Europeană.
Dacă Grecia ar părăsi Uniunea Europeană și ne vom afla în fața așa-numitului GREXIT, această ieșire va zgudui întregul fundament al uniunii economice și monetare – susținerea reciprocă pe care membrii și-o pot oferi în momente dificile.
Cum s-a ajuns aici?
Grecii au intrat în spirala falimentului în 2010, în momentul în care întreaga economie a Europei a fost zguduită de criză.
Grecia a primit primul împrumut salvator în 2010, de la FMI, în momentul în care majoritatea economiilor europene se confruntau cu probleme. Situația dificilă s-a perpetuat în 2011 când a devenit tot mai evident că statul elen nu este capabil să își achite obligațiile financiare, astfel că în 2012 a primit un nou împrumut salvator de 130 de miliarde de euro.
Dar aceste împrumuturi menite să salveze țara de la faliment au venit și cu măsuri de austeritate. Grecii s-au răsculat împotriva măsurilor dure cerute de creditorii externi. La finalul lui 2012, tăierea pensiilor și reducerea cheltuielilor bugetare au determinat proteste violente în întreaga Grecie dar mai ales în capitala Atena.
La începutul lui 2015, grecii și-au ales noi conducători. Preluare puterii de către extrema dreaptă a fost evitată iar cel care a câștigat alegerile, din parte extremei stângi, Alexis Tsipras, a câștigat promițând că va pune capăt cercului vicios al austerității.
Vineri, 26 iunie, după cinci luni de negocieri, Grecia a decis să înceteze negocierile pentru primirea unor noi finanțări. Mai mult, după încă o zi, prim ministrul a anunțat că renunță la a negocia condițiile acordării unui nou împrumut pentru salvarea țării și că va cere poporului să se pronunțe prin referendum în privința acestor măsuri. Câteva zile după acest anunț, în lipsa unei noi finanțări, Grecia nu a putut returna o tranșă dintr-un împrumut acordat anterior de FMI și a intrat oficial în incapacitate de plată.
