Gorbaciov: Încercarea de a rămâne şef al URSS prin forţă ar fi provocat un conflict civil

Ultim lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov a vorbit despre ultimele sale zile în funcție.

Încercarea de a rămâne preşedinte prin forţă ar fi provocat un conflict civil cu consecinţe imprevizibile, a declarat acesta într-un interviu acordat agenţiei TASS, preluată de Agerpres.

“Acelea au fost zilele negre pentru Uniune şi Rusia. Şi zile negre pentru mine, deşi nu mi-am pierdut cumpătul. Am semnat un decret privind demisia preşedintelui URSS, cred că nu aveam dreptul să acţionez altfel”, a spus Mihail  Gorbaciov.

“Nu am putut opta pentru o variantă prin forţă din două motive (…) În primul rând, în acest caz aş fi încetat să mai fiu eu însumi. Şi, în al doilea rând, o astfel de decizie ar fi presupus un conflict civil acut cu consecinţe imprevizibile. Am considerat că acest lucru nu ar trebui permis”, a subliniat el.

Mihail Gorbaciov a precizat că nu este de acord cu opinia că Uniunea Sovietică ar fi putut fi salvată dacă nu ar fi fost decizia sa de a demisiona din funcţia de preşedinte al ţării. “Imediat după Acordul de la Belovejsk (de la 8 decembrie 1991, prin care a fost dizolvată oficial URSS – n. red), am făcut o declaraţie în care am subliniat că soarta unui stat multinaţional nu poate fi determinată de voinţa liderilor celor trei republici (Rusia, Ucraina şi Belarus n.r.), această problemă ar trebui rezolvată doar prin mijloace constituţionale. Am condamnat apariţia grăbită a acestui document – el nu a fost discutat nici de populaţie, nici de Sovietele Supreme ale republicilor, în numele cărora a fost semnat”, a precizat fostul lider sovietic, amintind că, la acea vreme, în parlamentele republicilor se discuta un proiect de tratat privind Uniunea Statelor Suverane.

“Trebuie să spun că m-am bazat pe parlamentele alese democratic, deşi Acordul de la Belovejsk nici măcar nu prevedea ratificarea acestui document. Dar în acest moment critic, ele nu şi-au spus cuvântul. Mai mult, ele au luat decizia de a-şi retrage reprezentanţii din Sovietul Suprem al URSS, iar pe 12 decembrie, practic fără discuţii, în aplauze au ratificat Acordul de la Belovejsk. Permiteţi-mi să vă reamintesc, apropo, ce poziţie au adoptat comuniştii ruşi la acea vreme – orice doar să-l răstoarne pe Gorbaciov”, a conchis el.

În opinia sa, actuala criză ruso-occidentală îşi are originea în „aroganţa” americană.

“[Americanii – n. red] s-au proclamat câştigători în Războiul Rece, în condiţiile în care împreună am salvat lumea de la confruntare (…) Cum se poate spera la relaţii de echitate cu SUA, cu Occidentul în această situaţie?”, a susținut Mihail Gorbaciov într-un alt interviu, acordat RIA Novosti, în care a denunţay „triumfalismul” Washingtonului. Potrivit fostului lider sovietic, tabăra occidentală dorea „să construiască un nou imperiu, astfel s-a născut ideea extinderii NATO”.

Mihail Gorbaciov a demisionat din funcţia de preşedinte al URSS la 25 decembrie 1991 şi în acelaşi timp Uniunea Sovietică a încetat să mai existe, notează TASS.

Într-o declaraţie televizată, el şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al URSS, “având în vedere situaţia care s-a creat odată cu formarea Comunităţii Statelor Independente”. După destrămarea URSS (8 decembrie 1991), Sovietul Suprem al RSFSR a proclamat oficial la 25 decembrie 1991 independenţa Rusiei. Noua formaţiune statală a primit denumirea de Federaţia Rusă, aminteşte Ambasada României la Moscova.