Georgia – Epoca Saakasvili, la final

Georgienii decid la urne, astăzi, cine va fi noul lor preşedinte.

Alegerile prezidenţiale pun capăt unui deceniu politic tumultuos în mica republică ex-sovietică din Caucaz, dominat de personalitatea prooccidentalului lui Mihail Saakaşvili.

Apreciat în cancelariile vestice, acesta a fost vehement contestat de opozanţii din ţara sa, care l-au acuzat inclusiv că ar fi un ‘dictator’. Ajuns la putere în 2003, în urma Revoluţiei Trandafirilor, Mihail Saakaşvili a fost artizanul unor reforme menite să reducă gradul ridicat de corupţie. Totuşi, sărăcia larg răspândită a rămas o problemă nerezolvată.

În 2008, Mihail Saakaşvili a antrenat ţara într-un conflict cu puternica armată a Rusiei, într-o încercare de a redobândi controlul asupra regiunilor separatiste Abhazia şi Osetia de sud. Relaţiile dintre Tbilisi şi Moscova au rămas îngheţate ulterior. Ambiţiile de integrare europeană ale Georgiei nu sunt, de asemenea, pe placul Kremlinului.

În cursa electorală s-au înscris 23 de competitori. Campania a fost una intensă, ceea ce – comentează BBC – diferenţiază Georgia de restul ţărilor din fosta URSS.

Favorit al scrutinului este un profesor de filosofie lipsit de carismă, Ghiorghi Margvelaşvili, fost ministru al Educaţiei, aliat al premierului miliardar Bidzina Ivanişhvili.

Mihail Saakaşvili nu s-a sfiit să declare că şeful executivului doreşte să preia controlul total al ţării, impunându-şi ‘candidatul marionetă’. Bidzina Ivanişhvili a anunţat, ulterior, că se va retrage de la cârma guvernului pe care îl conduce de un an, considerând că şi-a ‘atins scopurile’ politice. Numele succesorului său ar urma să fie cunoscut în săptămânile următoare.

Preşedintele în exerciţiu îl susţine pe David Bakratze, creditat cu a doua şansă în alegeri.

Analiştii urmăresc atent şi scorul pe care îl va obţine Nino Burjenadze, cea mai cunoscută şi apreciată femeie-politician din Georgia.

Un eventual tur secund va fi organizat peste 2 săptămâni.

Alegerile marchează şi intrarea în vigoare a reformei constituţionale, care restrânge puterile şefului statului în favoarea premierului şi a legislativului.