Fii altfel, alege Transfăgărăşan – GALERIE FOTO

Transfăgărăşanul este o adevărată binecuvântare pentru cei care vor să scape pentru câteva zile de zbuciumul, stresul sau praful unui oraş aglomerat.

Poţi să alegi această destinaţie dacă simţi nevoia unui loc aparte, cu aer de munte, linişte şi relaxare depline sau, din contră, dacă eşti iubitor de sporturi extreme şi vrei să-ţi urci adrenalina la cote maxime.

Dacă pleci din Bucureşti, prima oprire trebuie să fie Curtea de Argeş, la doar 153 km distanţă.

Curtea de Argeş,  “Oraşul Regilor” sau “Poarta spre Transfăgărăşan”

Mănăstirea Curtea de Argeş a fost construită de Neagoe Basarab între anii 1512-1517.

La această mănăstire, pe lângă celebra legendă a Meşterului Manole, este interesant faptul că regii României, care nu erau de pământ din Curtea de Argeş, au ales să fie înmormântaţi aici. Deşi construiseră Castelul Peleş la Sinaia, unde aveau şi Mănăstirea Sinaia, totuşi şi-au dorit să rămână pentru totdeauna la Mănăstirea Curtea de Argeş.

În pronaosul mănăstirii se află mormintele lui Neagoe Basarab, al soţiei Despina Doamna, al fiilor săi și al ginerelui, Radu de la Afumaţi, dar şi cel al Regelui Carol I şi al Reginei Elisabeta, al Regelui Ferdinand şi al Reginei Maria.

Regina Elisabeta a dedicat Mănăstirii Curtea de Argeş o Biblie scrisă şi pictată chiar de mâna ei între anii 1886-1892. Turiştii pot vedea Biblia în interiorul mănăstirii, chiar lângă mormântul reginei.

Biserica Domnească, locul unde apare Fecioara Maria însărcinată

Biserica Domnească este mult mai puțin cunoscută decât Mănăstirea Curtea de Argeș, deși se află la doar 1,5 km una de cealaltă. Biserica, ctitoria domnitorului Basarab, reprezintă un monument arhitectural care datează din secolul al XIV-lea. Picturile murale din interior, realizate între 1364–1369, nu au fost restaurate niciodată și sunt deosebit de valoroase.

Aici avem şansa să admirăm o pictură foarte rară în lume, unică în România, ce o reprezintă pe Fecioara Maria însărcinată, susținându-și pântecele cu mâna.

La fel de importantă este pictura în care apare Iisus ducându-și crucea lângă cei doi tâlhari care au fost răstigniți alături de El și care își cară propriile cruci.

Lăsând în spate Curtea de Arges, drumul merge mai departe spre Lacul Vidraru. De la Curtea de Argeş până la Lacul Vidraru sunt aproximativ 36 km.

Drumul este atât de frumos, încât grijile ţi se risipesc de la sine. Uiţi de unde vii, câte responsabilităţi ai sau câte facturi neplătite ai lăsat acasă. Este imposibil să te mai gândeşti la problemele de acasă când de-o parte şi de alta se întind peisaje neatinse de om, în faţa ochilor se ridică ziduri întregi de stâncă, iar în jos se deschid firesc prăpăstii abrupte. Din când în când, îţi mai atrage atenţia, tâşnind din piatră, câte o cascadă îngheţată sau nu.

Cetatea Poenari, Fortăreaţa lui Dracula

Deodată se înalţă semeaţă, pe un vârf de munte, Cetatea Poenari.

Celebra cetate, supranumită Fortăreaţa lui Dracula, a fost reconstruită de Vlad Ţepeş pe ruinele unei cetăţi mai vechi, în scop de refugiu atunci când era atacat de turci.

Aceasta se află tocmai în vârful Muntelui Cetăţuia, în capătul a 1480 de trepte din beton, pe care trebuie să le urci ca să ajungi la falnica cetate. “Cuibul de vulturi” este străjuit de jur împrejur de pante abrupe, învăluit în mister, istorie şi multe legende.

Barajul Vidraru

De la Cetatea Poenari până la Barajul Vidraru mai sunt 4 km.

Construit în doar 5 ani, între 1960-1965, Barajul Vidraru este şi acum cel mai mare baraj în dublu arc din România, un monument al tehnicii inginereşti.

În ziua de azi, tinerii şi nu numai, au găsit încă o întrebuinţare barajului. A devenit un punct de atracţie pentru iubitorii de sporturi extreme. De aici se poate sări în gol, cu coarda elastică, de la o înălţime de 166 de metri.

Lacul Vidraru, minunea făcută de om

Lacul Vidraru este dovada că şi oamenii pot face minuni. Este un lac de acumulare, creat odată cu Barajul Vidraru, având o lungime de 10,3 km şi lăţimea maximă de 2,2 km.

Acest peisaj de rai de află la doar 183 km de Bucureşti, pe care-i parcurgi în 2 ore şi jumătate.

Liniştea care caracterizează acest loc este de-a dreptul nepământească, supranaturală. Este paradoxal cum, dintr-un spaţiu cât vezi cu ochii, nu se aude nimic în afara păsărilor cerului. Aici eşti doar tu, natura şi cerul. Te cufunzi într-o serenitate deplină. Priveliştea care se desfăşoară înaintea ta pur şi simplu îţi taie respiraţia. Ai ajuns la poalele unui rai făcut de mâna omului.

În zona Transfăgărăşan, pe lângă toate locurile de vizitat pe care le-am amintit, iubitorii de senzaţii tari au la dispoziţie o listă întreagă de sporturi extreme: testări de maşini, curse de raliuri sau motociclete, curse de motocross off road, plimbări cu deltaplanul sau cu ATV-urile, jet ski, alpinism, ciclism, ski, heli taxi, expediţii fotografice etc.

În perioada 1 noiembrie – 1 iulie a fiecărui an, Transfăgărăşanul se închide între kilometrul 104 (Piscu Negru) şi kilometrul 130 (Bâlea Lac Cascadă). În tot acest timp, zona montană înaltă a drumului este acoperită de zăpadă, iar deszăpezirea ar fi extrem de dificilă din cauza nenumăratelor serpentine şi pante.