Eficiența primăriilor din România împotriva poluării
Observatorul Român de Sănătate a analizat activitatea autorităților locale din cele mai mari cincisprezece orașe românești și acțiunile concrete întreprinse de acestea pentru a reduce poluarea aerului în ultimii 2 ani. Dintre acestea, niciunul nu a reușit să acumuleze măcar jumătate din scorul maxim posibil acordat pentru acțiunile anti-poluare. Primăriile care au făcut, totuși, cele mai multe eforturi și au implementat cele mai multe măsuri pentru reducerea poluării sunt Brașov, Galați și Cluj-Napoca.
Analiza arată că restricțiile impuse în pandemie, în primăvara anului 2020, au curățat rapid aerul. După relaxarea măsurilor,poluarea a revenit, iar în unele orașe situația actuală este mai gravă decât înainte de pandemie.
Dintre cele 3 mari orașe, Brasovul este singurul care a făcut un salt semnificativ, față de acum 2 ani, și a urcat 7 locuri, ajungând in fruntea clasamentului. Cele mai puțin preocupate de reducerea poluării sunt primăriile din Brăila, Bacău și Constanța.
Aflată pe ultimul loc, primăria Constanța e la mare distanța chiar și de penultima clasata, primăria Bacău. Între cele 15 mari orașe din România analizate pentru măsurile de reducere a poluării, Bucurestiul se afla pe locul 6, după Oradea, dar înaintea Timisoarei.
Din păcate, în 12 dintre cele 15 orașe analizate, în ultimii doi ani, au fost achiziționate autobuze diesel, deși emisiile acestora sunt nocive pentru sănătatea populației și se știe că stabilirea unor zone cu emisii scăzute este una dintre cele mai eficiente 5 măsuri pentru reducerea poluării.
Niciunul dintre cele 15 orașe analizate nu a implementat această măsură până acum. In plus, statisticile din decembrie 2020 arată ca jumătate dintre mașinile din România sunt mai vechi de 15 ani si tot jumătate au motoare Diesel.
Infrastructura necesară tranziției de la mijloace pasive de transport către mijloace active, cum ar fi mersul cu bicicleta, este încă insuficient dezvoltată. Numărul de kilometri de piste de bicicletă este mult prea mic pentru a face diferența în viața cetățenilor dar si pentru mediu, iar benzile separate pentru acest mijloc de transport sunt aproape inexistente.
Cu toate acestea, câțiva pași pentru îmbunătățirea calității aerului au făcut 8 primării, care au achiziționat autobuze cu propulsie electrică, unul dintre acestea fiind Suceava, iar 7 dintre cele 15 orașe au achiziționat noi tramvaie și troleibuze. Niciunul dintre orașele analizate nu a organizat campanii de informare si conștientizare a cetățenilor cu privire la importanța calității aerului si efectele nocive ale poluării.
Analiza se bazează pe o grilă de evaluare cuprinzând 20 de indicatori organizați în 5 domenii:
1.Intervenții economice pentru reducerea poluării aerului
2.Intervenții administrative pentru reducerea poluării aerului
3.Intervenții comportamentale pentru reducerea poluării aerului
4.Infrastructurăcare face posibilă reducerea poluării aerului
5.Indicatori direcți de poluare a aerului
Studiul complet este disponibil la adresa https://observatoruldesanatate.ro/publicatii/clasament-poluare-2021/
ILUSTRAȚIE: Marek Piwnicki / Unsplash
