Educaţie cu bătaie

Cătălin Tolontan ridică, azi, în avanpremieră, un colț de cortină din ceea ce se anunță cele mai dure, sincere și incomode dezvăluiri făcute vreodată de un sportiv de performanță din România. Pe 4 iunie, va apărea la editura Vremea cartea autobiografică a gimnastei campioane Maria Olaru.

În loc de orice altă lovitură de începere pentru dezbaterea de azi, vom prezenta un pasaj din articolul lui Tolontan, care și prefațează cartea „Preţul aurului. Sinceritate incomodă”, a gimnastei Maria Olaru. 

„Un copil povestește scandalurile din casă, gelozia, bătăile, sinuciderea tatălui în care este implicată o jucărie, episoadele de beție ale mamei. Povestește și despre iubirea părinților, după care a tânjit și pe care, deseori, a simțit-o. Un copil ajunge în sala de gimnastică și ridică ochii către norocosul șir de antrenori, admirând-o și bătând-o. O relație tandră și nepermisă.

Bătaie, cafteală, atingere, mângâiere, pedeapsă, altoială, urecheală, câte sinonime avem noi, românii, pentru bătaie! Și cîte sinonime avem, tot atâtea generații avem de fete și băieți care au suportat o educație cu palma.

Un copil povestește, în numele nostru, cum ne-am furat-o acasă, la școală, în ateliere, la rude și în internate. 

Un copil a trăit toate aceste lucruri.

Cartea e necesară și insuportabilă. E cartea unui om care nu se victimizează. Își cunoaște valoarea, își amintește efortul.

E o carte despre toți copiii de sub comunism. Maria s-a născut în 1982. Noi, ceilalți, n-am ajuns atât de departe pe scena lumii, nu avem reușitele Mariei. Sau ale colegelor ei. Dar, indiferent cât de mici au fost Mondialele și Olimpiada fiecăruia, ne-am străduit să ni le respectăm și să le ducem la bun sfârșit. Pentru că noi suntem copiii caftiți ai României.

Semnați-vă sub mine!”