Dosarul deținuților-scriitori: Gigi Becali, audiat la DNA în calitate de martor

Omul de afaceri Gigi Becali este audiat miercuri la sediul DNA în dosarul deschis de procurori în luna ianuarie, privind cărţile scrise de condamnați pe baza cărora unii deținuți și-au scurtat pedepsele.

Procurorii spun că mai mulți profesori universitari au girat lucrări scrise după gratii bazându-se doar pe titlul acestora.  Cadrele universitare nu s-au cunoscut cu autorii cărților, așadar nu cunoșteau viziunea acestora asupra temelor abordate.

În baza acestor lucrări, mai multe persoane condamnate au obţinut zile de libertate.

Anchetatorii susțin că mulți dintre deținuți au citat opere la care nu au avut acces la bibliotecă și nici online. Și timpul în care au fost scrise ridică suspiciuni:  un exemplu în acest sens – o persoană condamnată a scris 180 de pagini în doar 12 ore.

În acest context, DNA s-a sesizat din oficiu și verifică o posibilă infracțiune de favorizare a făptuitorului.

Dosarul este, așadar, unul complex, Gigi Becali fiind doar unul dintre cei care au scris lucrări în spatele gratiilor.  El a fost citat de procurori în calitate de martor.

 

Ancheta DNA

Ancheta în acest caz a fost începută în ianuarie, după ce DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la suspiciune săvârşirii infracţiunii de favorizare a făptuitorului, respectiv pentru ajutorul dat unor condamnaţi pentru corupţie. Anchetatorii susţin că fapta ar fi fost săvârşită de mai multe persoane care au acţionat concertat în scopul de a crea aparenţa că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie liberate condiţionat.

În această modalitate, printre persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea pentru infracţiuni de corupţie se regăsesc condamnaţi care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puţin decât stabilise instanţa de judecată, exclusiv ca urmare a activităţii infracţionale care face obiectul sesizării din oficiu”, potrivit DNA.

Conform Legii 254/2013 privind executarea pedepselor, în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice, se consideră 30 de zile executate pentru fiecare lucrare ştiinţifică.

“Pentru a profita de această prevedere, s-ar fi creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanţi ai unor edituri şi membri ai comisiilor din penitenciare, care au acţionat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări ştiinţifice, iar pedepsele aplicate de instanţe să se considere ca executate”, susţin procurorii DNA.

Mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale prin care au atestat pretinsa relevanţă ştiinţifică a unor lucrări, exclusiv pe baza titlului acestora, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării şi fără a cunoaşte viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fie abordate.

“Aceste recomandări ar fi avut o natură generică şi ar fi fost folosite, uneori, în aceeaşi formă, pentru elaborarea unor multiple lucrări cu caracter ştiinţific”, au mai arătat procurorii.

Alte cadre universitare ar fi acceptat să valideze valoarea unor lucrări şi să le includă în evidenţa unor conferinţe ştiinţifice internaţionale, în condiţiile în care activitatea de elaborare desfăşurată de autor durase câte o oră pentru fiecare comunicare.

Se observă că ar exista o discrepanţă între prestigiul presupus al unei asemenea manifestări şi implicarea reală a autorului, care a determinat ca fiecare oră de activitate să reducă durata pedepsei executate cu câte 30 de zile”, susţin anchetatorii.

Totodată, ar fi existat persoane care au acceptat să elaboreze lucrări cu un aparent caracter ştiinţific şi care au fost asumate ulterior de persoanele condamnate.

Lucrările pretins a fi fost realizate în penitenciar citează opere la care autorul nu a avut acces nici la bibliotecă, nici online, iar timpul dedicat elaborării lucrărilor este în mod obiectiv insuficient pentru un asemenea demers (de exemplu 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini ori 6 ore şi 40 de minute pentru elaborarea unei lucrări de 212 pagini). În aceste împrejurări, concluzia este că autorul real este o altă persoană”, potrivit DNA.

Reprezentanţii unor edituri ar fi acceptat publicarea lucrărilor fără a se raporta în niciun fel la valoarea ştiinţifică acestora şi interesul pieţei de carte, în tiraje infime, care nu au fost puse în vânzare în circuitul comercial obişnuit.

“Modalitatea atipică de încheiere şi executare a contractelor în raport cu celelalte lucrări publicate de aceleaşi edituri demonstrează că aceste persoane nu ar fi acţionat în scopul pentru care a fost înfiinţată persoana juridică, ci exclusiv pentru a împiedica executarea pedepsei în condiţiile stabilite de instanţă”, spun procurorii.

Pe de altă parte, funcţionari din Administraţia Naţională a Penitenciarelor cu atribuţii în analiza condiţiilor prevăzute de lege pentru a propune liberarea condiţionată ar fi acceptat susţinerile condamnaţilor şi le-ar fi acordat beneficiul legal, în lipsa oricărei cenzuri cu privire la temeinicia acestora. Astfel, au existat situaţii în care persoanele condamnate nu figurau în tabelele de pontaj sau au elaborat în acelaşi interval patru lucrări ştiinţifice în paralel, împrejurări care arată că era în mod obiectiv imposibil să fie autorii acestor opere.

“Aceste împrejurări au dat naştere unui adevărat fenomen de natură să lipsească de conţinut deciziile instanţelor (în luna decembrie doar la Penitenciarul Rahova erau în curs de elaborare 46 de lucrări pretins ştiinţifice)”, susţin procurorii DNA.

Din datele Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, 188 de deţinuţi au scris şi publicat peste 400 de cărţi în ultimii doi ani, printre aceştia fiind Gigi Becali, George Copos, Cătălin Voicu, Miron Mitrea, Dan Voiculescu, Dan Diaconescu şi Ioan Niculae.