Recent, România a trecut din nou de 1.100 de pacienți cu covid internați în secțiile ATI. Numărul reprezintă aproape 60 la sută din totalul paturilor care pot fi alocate bolnavilor cu forme grave. Nu e nici pe departe prima oară când se atinge acest nivel.
Doar că în ultimii aproape 2 ani, în condiții similare, autoritățile au luat decizii foarte diferite.
În învățământ de pildă, regulile s-au schimbat la fiecare câteva luni și acum, s-a ajuns în situația în care cursurile se țin în format fizic în județele unde sunt ocupate cel mult 3 sferturi dintre paturile destinate bolnavilor covid.
Ascultați un reportaj de Victor Marin.
Din multe puncte de vedere, numărul pacienților internați la ATI oferă o mai imagine mai clară asupra pandemiei decât numărul de cazuri diagnosticate în fiecare zi. Motivul? Numărul testelor variază foarte mult de la un județ la altul și de la o zi alta.
În schimb, cazurile grave nu variază în funcție de numărul de teste și sunt direct proporționale cu numărul REAL de îmbolnăviri. Îl ascultăm pe medicul Radu Țincu, specialist A.T.I..
Radu Țincu: – Eu am fost un susținător al acestui parametru. Gradul de ocupare îți arată câți pacienții mai poate prelua sistemul medical. Dar în acest moment, mai importantă ar fi proporția pacienților ATI care au varianta omicron sau delta. Sunt convins că avem la ATI și pacienți cu varianta Delta, dar nu știm câți. Și vă spun de ce era esențial ca Ministerul să facă secvențierea măcar pentru aceștia: fără aceste date, orice politică de sănătate este una speculativă.
Revenind la numărul pacienților la ATI, acesta a depășit recent 1.100. O valoare similară s-a înregistrat pentru prima oară pe 10 noiembrie 2020. Cu o zi înainte, școlile se mutau în on-line și așa rămâneau până în februarie 2021. La reluarea cursurilor, s-a ținut cont de rata de infectare din fiecare localitate. În funcție de scenariul verde, galben sau roșu, cursurile puteau avea loc în format fizic, hibrid sau on-line. Nu a fost o decizie rea în sine, doar că mai era nevoie de ceva…
Radu Țincu: – Cred că trebuia să se pună accentul pe testare. Școlile au fost trecute în on-line pentru a evita formarea unor focare. Acest lucru putea fi combătut printr-o testare masivă, astfel încât dacă un copil se pozitiva, acesta ar fi fost izolat imediat. Înainte să-i îmbolnăvească pe alții.
În martie 2021, se atingea iar pragul de 1.100 de pacienți la ATI. Totuși, școala continua după “regula semaforului” și după mai puțin de o lună, elevii și profesorii intrau în vacanța de Paști mai repede decât se așteptau.
La 10 zile după începerea anului școlar actual, se atingea din nou pragul de 1.100 de pacienți la terapie intensivă. Se întâmpla pe 23 septembrie, și pe atunci ministerul Educației eliminase varianta cursurilor hibrid. În funcție de incidență, cursurile puteau avea loc fizic sau on-line.
Dar cum valul 4 al pandemiei făcea tot mai multe victime, la final de octombrie, elevii au intrat într-o nouă vacanța forțată. A durat doar două săptămâni și apoi, cursurile s-au reluat în școlile în care erau vaccinați cel puțin 60 la sută dintre angajați.
Radu Țincu: – Pe noi ne interesează ca la nivelul comunității gradul vaccinare să fie de peste 70 – 75 la sută. Nu ne ajută dacă o anumită categorie profesională din comunitatea respectivă are un anumit grad de vaccinare. Ar fi ajutat, eventual, ca ministerul Educației să își propună o țintă de vaccinare pentru angajați lui. Dar la fel să facă și ministerul Sănătății, Internelor, Apărării și așa mai departe. În acest fel, s-ar fi ajuns la o acoperire vaccinală mai bună.
În fine, ajungem și în zilele noastre, când din nou, la ATI sunt internați peste 1.100 de pacienți. Conform regulilor de acum, școala poate continua fizic în județele în care sunt ocupate mai puțin de 75% dintre paturile de terapie intensivă. Cu o mențiune: numărul lor poate fi suplimentat și acest lucru s-a întâmplat deja în câteva județe. Doar că numărul de paturi ATI. este limitat și“suplimentarea” lor presupune că acestea nu mai pot fi folosite de pacienții non-covid care au nevoie de terapie intensivă.
