Dacă n-am mai da „Socialul” în bani, ci în orice altceva? – VIDEO

Să fi trecut vreo doi trei ani de când v-am atras atenția că nimeni nu știe exact ce se întâmplă în mod real cu alocațiile pentru copii și în ce măsură acestea finanțează alcoolismul părinților. Unii mi-au zis atunci că sunt fascist.

Între timp, deși primul ministru ne anunță că economia a creat în ultimul an peste 100 de mii de slujbe noi, cotidianul Adevărul publică un reportaj făcut la culesul viilor în județul Buzău, mai exact în zona viticolă Pietroasele.

Am aflat de acest reportaj de la colegul Petreanu care a comentat în Deșteptarea despre realitățile pietroase ale țării noastre, dar vă recomand tuturor să citiți și comentariul publicat de Vlad pe bloggul personal Petreanu.ro.

Pe scurt, situația e cam așa: deși stațiunea viti-vinicolă din Pietroasele a căutat să angajeze culegători de struguri prin împrejurimi, oferind 100 de lei plus trei mese pe zi, n-a găsit. Adică a găsit, dar prin Ardeal, prin Moldova, nu în zona respectivă unde sunt, vă confirm și eu, că am făcut reportaje la Buzău, numeroși asistați social. Meritul lui Petreanu în completarea reportajului din Adevărul este că a sesizat foarte corect dilema asistatului social, care n-o fi în mod necesar și universal leneș, dar dacă muncește trece de pragul de la care pierde socialul.

Dacă mărim pragul, iar nu e bine, căci deja concurează cu salariul minim pe economie. Ca să-l citez pe Cioloș, alaltăieri în Parlament, nu vrem ca oamenii să aleagă greu între social și un serviciu, dar, cum e cazul ăsta, de la Pietroasele, dar cum sunt mai toate slujbele din agricultură, vorbim de locuri de muncă temporare, de zileri, care și dacă ar vrea să muncească, n-au nicio garanție că după culesul viilor mai găsesc altceva de lucru.

Suntem într-o capcană pe care tot Petreanu a formulat-o cel mai bine și acum vă citesc de pe blogul lui:

„Ajutorul anti-sărăcie dat de stat ajunge să țină oamenii în sărăcie. Sistemul este atât de prost conceput încât nu poate fi o întâmplare. Singurii care câștigă din ajutoarele sociale sunt micii mafioți politici locali și partidele lor antinaționale, care adună milioanele de voturi ale acestui electorat pe care-l mențin cu cinism și cruzime, de decenii întregi, în captivitatea sărăciei.”

Dar hai să dăm vina pe politicieni numai, căci noi societatea ne complacem până la urmă de ani buni în această situație. Soluția pe care n-au prea mulți curaj să o susțină, că pierd voturi, este de înlocuire a ajutoarelor sociale cu alimente, haine, rechizite, cu tichete valorice, cu orice altceva decât bani.

Venitul minim garantat depinde și de numărul de copii, iar cu mai mulți ajung să dubleze sau să tripleze socialul părinților.

Cum procedăm cu această spinoasă problemă a societății care plasează România pe primele locuri în UE la nivelul ratei de inactivitate a cetățenilor care sunt în vârstă de muncă?