Cum se verifică CO2 dintr-o încăpere
Concentrația crescută de dioxid de carbon se manifestă prin simptome de somnolență, amețeală, incapacitate de concentrare, reducerea abilităților cognitive. EFdeN a creat în ”Ghidul Condițiilor de Confort” un capitol cuprinzător despre Dioxidul de Carbon, cum poate fi analizată concentrația dintr-o încăpere și care sunt pragurile periculoase.
Cu senzori de dioxid de carbon sub forma compactă, de multe ori împreună cu funcții pentru temperatură și umiditate relativă, se poate măsura simplu concentrația de CO2.
Un asemenea senzor poate și setat să emită o atenționare la un anumit prag.
Valori ale concentrației de Dioxid de Carbon prezentate în ”Ghidul Condițiilor de Confort”
Valoare recomandată – 800 ppm
Valori de referință:
Aer exterior, curat – 250 – 350 ppm
Aer exterior, poluat – 400 – 500 ppm
Încăperi ventilate – 500 – 1000 ppm
Cameră neventilată, senzație de aer închis – 1000 – 2000 ppm
Cameră neventilată, somnolență, incapacitate de concentrare – 2000 – 5000 ppm
La sfârșitul zilei, într-o sală de curs fără ventilare și fără să se deschidă ferestrele, concentrațiile de CO2 pot ajunge la 4000-5000 ppm.
Ventilarea mecanică și deschiderea unor geamuri par soluțiile cele mai simple care pot fi aplicate în clădirile care nu au fost gândite la început să aibă mecanisme de ventilație.
În cazul clădirilor deja existente, există sisteme centralizate optimizate pentru locuințe, însă mai facilă este instalarea de ventilatoare locale, de perete, care fac și introducerea aerului proaspăt și evacuarea celui viciat, prin același loc.
