Obiectivele României la summitul NATO de la Ankara, discutate în ședința CSAT. Pe ordinea de zi a fost și situația ROMATSA | AUDIO

România va prezenta la summitul NATO de la Ankara progresele pe care le-a făcut în domeniul industriei de apărare și va discuta și despre consecințele agresiunii Rusiei asupra României, după incidentul de la Galați. Sunt câteva din concluziile Consiliului Național de Apărare a Țării, convocat de președintele Nicușor Dan. Pe ordinea de zi a fost și situația Romatsa a cărei activitate ar putea fi suspendată, a fost pe ordinea de zi. Decizia din CSAT: să fie identificate soluțiile pentru continuarea serviciilor aeriene.

Cazul ROMATSA, pe ordinea de zi

Printr-o decizie a Curții de Apel București, care nu este definitivă, companiei ROMATSA i s-a suspendat pentru o lună certificatul de furnizor de servicii de navigație aeriană.

O sentință definitivă în acest sens, înseamnă degradarea imediată a supravegherii spațiului aerian și perturbarea misiunilor tactice sau logistice ale NATO pe flancul estic.

Afectate vor fi și cursele comerciale, cargo sau de urgență, se arată în analiza CSAT. Membrii Consiliului au decis ca Guvernul, prin instituțiile sale, să  identifice soluții pentru un scenariu în care ar exista un blocaj operațional.

Agenda României pentru summitul NATO de la Ankara

Principala temă analizată în ședința CSAT a fost pregătirea poziției României pentru reuniunea Alianței Nord-Atlantice, considerată un moment important pentru consolidarea relației transatlantice și pentru reafirmarea angajamentelor aliaților într-un context internațional marcat de războiul declanșat de Rusia în Ucraina și de apariția unor noi zone de conflict la nivel global.

România va pune accent, la summitul NATO, pe reconfirmarea rolului său de aliat strategic și pe contribuția la securitatea euroatlantică. Printre obiective se numără prezentarea progreselor în îndeplinirea angajamentelor financiare asumate la Haga, dezvoltarea industriei de apărare și implicarea în proiectele NATO și UE din acest domeniu.

Un punct important pe agenda României îl reprezintă situația de securitate din regiunea Mării Negre. Bucureștiul intenționează să atragă atenția aliaților asupra riscurilor generate de agresiunea rusă și asupra incidentelor recente cu drone, solicitând menținerea unei prezențe militare consistente și a unei posturi solide de descurajare și apărare pe Flancul Estic.

CSAT a aprobat numărul de militari și forțe ale României care vor participa în 2027 la misiuni externe

În cadrul ședinței, membrii CSAT au aprobat numărul de militari și forțe ale României care vor putea participa în anul 2027 la misiuni și operațiuni desfășurate în afara țării

Astfel, Ministerul Apărării Naționale va putea participa cu un efectiv total de 5.358 de militari și civili. Dintre aceștia, 2.786 de persoane vor putea fi dislocate în misiuni externe, 1.801 militari vor rămâne în țară în stare de disponibilitate pentru eventuale dislocări, iar 771 de militari vor face parte din forțele propuse pentru operații care ar putea fi asumate ulterior.

Și Ministerul Afacerilor Interne va putea participa la misiuni internaționale în 2027 cu un efectiv de 2.604 militari și polițiști. Dintre aceștia, 39 vor participa efectiv la operații externe, iar 2.565 vor fi menținuți în așteptare pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi trimiși la ordin.

A fost analizată contribuția României la grupul naval de deminare MCM BLACK SEA

Tot în ședința CSAT a fost analizată contribuția României la grupul naval de deminare MCM BLACK SEA, inițiativă lansată în 2024 împreună cu Turcia și Bulgaria pentru creșterea siguranței navigației în Marea Neagră și protejarea infrastructurii critice submarine. Ministerul Apărării a solicitat suplimentarea contribuției României pentru asigurarea comenzii acestei structuri în anul 2027.