Corpul European de Pază a Frontierelor

Comisia Europeană va prezenta mâine țărilor membre un proiect ce prevede crearea unui CORP European de Pază a Frontierelor, care va avea posibilitatea să intervină pentru securizarea frontierelor unui stat membru, chiar și fără acordul acestuia.

Proiectul a fost făcut după experiența acestei veri, o vară în care nu numai că Grecia nu a fost capabilă sau nu a dorit să oprească fluxul de imigranți, dar a și refuzat asistența europeană în acest sens. Deja există numeroase păreri pro și contra împotriva acestui proiect, susținătorii săi fiind de părere că alternativa, mult mai rea, ar fi aceea de renunțare la spațiul de liberă circulație, acordul Schengen fiind de facto suspendat la această oră.

Pe de altă parte, criticii proiectului spun că națiunile independente ale Uniunii nu sunt pregătite pentru un transfer de suveranitate atât de important. Nu e vorba de paza permanentă a frontierelor externe de către acest Corp European de Grăniceri, este vorba de capacitatea acestora de a interveni punctual acolo unde Comisia Europeană va considera că țara membru nu securizează bine frontiera.

Înainte de a începe dezbaterea referitoare la modul în care țara noastră ar fi influenațată de o astfel de legislație, trebuie să fac câteva precizări. În primul rând, mai mult de jumătate din frontiera României este frontieră NON-UE. Moldova nu va intra prea curând în Uniune. În al doilea rând, Moldova este o țară instabilă politic, cu un potențial mare de conflict și chiar de război civil. Oare suntem gata să acceptăm ca în caz de ceva, să vină Comisia Europeană și să ne interzică să găzduim eventuali refugiați din Moldova, care, vrem, nu vrem, sunt români ca și noi.

Frontierele UE

Dorința executivului comunitar este ca decizia privind desfășurarea acestui corp să se poată lua fără consimțământul statului la frontiera căruia ar urma să se intervină. Proiectul a fost elaborat în urma experienței recente cu Grecia, care nu a fost capabilă să țină sub control fluxul de sute de mii de migranți, dar nici nu a acceptat să primească asistență din partea UE la acest capitol.

Unii oficiali europeni intervievați de Reuters au comparat acest plan cu o variantă a așa-numitei “opțiuni nucleare” europene (suspendarea dreptului de vot al unui stat membru), cu mențiunea că orice încălcare a suveranității unuia dintre membri poate fi împiedicată dacă o majoritate a statelor blocului comunitar se opune unei asemenea acțiuni.

Pe de altă parte, alți oficiali apreciază că dacă protecția frontierelor externe ale UE nu va fi consolidată, atunci tot mai multe state din interiorul blocului comunitar ar putea fi tentate să ia unilateral decizii de reimpunere a controalelor la frontiere, fragilizând astfel spațiul Schengen și, într-o perspectivă mai largă, alimentând creșterea popularității formațiunilor politice eurosceptice.

Însă în timp ce state precum Franța, Germania sau Italia au primit favorabil proiectul Comisiei, altele consideră că această inițiativă merge prea departe. O asemenea soluție va interfera prea adânc cu competențele interne ale statelor, afirmă un diplomat european, iar un altul o compară cu decizia privind cotele obligatorii de refugiați, care a provocat furia est-europenilor împotriva cancelarului Angela Merkel.

Polonia, una dintre țările care se opun respectivelor cote (deși guvernul aflat în funcție în momentul adoptării lor a votat pentru), este una dintre cele care nu agreează nici ideea acestui corp de intervenție. ‘S-ar crea o instituție care va decide arbitrar cu privire la acțiunile de urmat, fără participarea statului membru avut în vedere’, a declarat ministrul polonez de externe, Witold Waszczykowski.

Potrivit Reuters, chiar și diplomații de la Bruxelles care susțin acest plan admit că el va întâmpina rezistență. Toată lumea dorește o consolidare a Frontex (Agenția europeană pentru managementul cooperării operaționale la frontierele externe ale UE), dar nu și atunci când vine vorba despre crearea unui corp comun, remarcă una dintre surse. Alți responsabili argumentează că actualele prevederi ce permit suspendarea unei țări din spațiul Schengen sunt suficiente pentru a determina guvernele să protejeze corespunzător frontiera externă a UE.

Totuși, oficiali europeni au declarat vineri că astfel de misiuni vor fi plasate sub comanda statului la granița căruia se va desfășura operațiunea.

Alte detalii dezvăluite până în prezent fac referire la efectivele viitoarei structuri a Frontex, care va cuprinde circa 1.000 de agenți permanenți, față de 400 câți sunt în prezent, urmând să fie creat și un Oficiu de Returnări care se va ocupa de repatrierea migranților ce nu pot primi azil. Ar urma să fie creată și un fel de forță de reacție rapidă, alcătuită din circa 1.500 de membri și care va putea fi desfășurată la nevoie în numai câteva zile.