Corina Crețu: Se discută despre acordarea de fonduri în funcție de respectarea statului de drept
Comisarul european pentru Politici Regionale confirmă pentru Europa FM că la Bruxelles se discută despre alocarea fondurilor europene în funcție de respectarea principiilor statului de drept, însă după 2020.
Corina Crețu spune că, în acest moment, nici un stat membru nu poate fi pedepsit financiar pentru încălcarea unor principii înscrise în tratul de aderare la Uniunea Europeană.
“Ceea ce se discută la ora actuală, și nu este legat neapărat de România, este introducerea unei condiționalități legate de acordarea de fonduri europene și statul de drept. Dar asta după 2020.
La ora actuală, eu nu am nici o prevedere legală prin care să nu acord fonduri europene.
De pildă, într-un ziar german am fost criticată pentru că am aprobat un proiect pentru extinderea metroului din Varșovia, având în vedere derapajele care există în acea țară. Polonia, dacă ar merge la Curtea Europeană de Justiție, ar câștiga”, spune Corina Crețu.
Săptămâna trecută, într-o declarație comună, președintele și primvicepreședintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker și Frans Timmermans, au făcut un apel la Parlamentul României “să regândească acțiunile propuse în ceea ce privește modificarea legilor Justiției și a Codurilor penale.
”Comisia avertizează din nou cu privire la pericolul regresării și va analiza în detaliu modificările finale aduse legii Justiției, Codurilor Penale și legilor privind conflictul de interese și corupția pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenței sistemului judiciar și de combatere a corupției”, au declarat domnii Juncker și Timmermans.
Președinții Senatului și Camerei Deputaților, Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea, le-au răspuns liderilor europeni că își exprimă îngrijorarea “cu privire la modul incorect în care a fost informată Comisia Europeană în ceea ce priveşte transparenţa dezbaterilor pe tema Justiţiei din România.”
Corina Crețu a recunoscut, pe de altă parte, în interviul de la Europa FM că, odată cu următorul exercițiu financiar, 2020-2026, cuantumul decontării lucrărilor ar putea fi stabilit în funcție de utilitatea proiectului pentru care s-au cerut bani.
Cu alte cuvinte, dacă un proiect nu aduce beneficii reale pentru comunitate, el ar putea să nu mai fie finanțat la valoarea aprobată inițial.
Măsura ar putea fi adoptată din cauză că mai multe state membre, inclusiv România, au atras mai multe fonduri la finalul exercițiului financiar precedent decât pe parcursul perioadei și au trimis la Bruxelles, pentru decontare, proiecte făcute în grabă, unele având o utilitate redusă.
Discuțiile au loc în contextul în care, după retragerea Marii Britanii, bugetul Uniunii Europene va fi mai mic.
În acest an, Comisia discută cu fiecare stat membru despre posibilitatea majorării contribuției fiecărui stat la bugetul comunitar.
Corina Crețu a mai spus că, în luna martie, Comisia Europeană va decide dacă va începe procedurile în vederea suspendării fondurilor europene acordate României în ceea ce privește managementul deșeurilor.
Anul trecut, România a obținut o nouă amânare pentru aplicarea taxei pentru depunerea gunoiului.
Taxa obliga firmele de salubritate să prelucreze măcar o parte din gunoiul care, acum, este depozitat aproape integral.
România avea obligația de a închide și a reabilita depozitele de deșeuri municipale și industriale care nu corespund standardelor până la 16 iulie 2009.
Pentru că nu a reușit să se achite de obligațiile asumate la aderare, în februarie anul trecut Comisia Europeană a trimis România în fața Curții de Justiție a UE pentru că nu a închis și reabilitat 68 de depozite ilegale de deșeuri, care constituie un risc grav pentru sănătatea umană și pentru mediu.
Comisarul european pentru politici regionale se întâlnește astăzi cu noul premier al României, Viorica Dăncilă.
Corina Crețu vrea să afle de la doamna Dăncilă dacă are de gând să urgenteze proiectele restante, mai ales pe cele din domeniul infrastructurii.
Printre ele se numără și autostrada Târgu Mureș-Iași, pentru care Comisia Europeană ar putea finanța chiar și studiul de fezabilitate.
