Copiii pot mânca zăpadă proaspăt căzută sau nu mai veche de o jumătate de zi
„Copiii pot mânca zăpadă proaspăt căzută sau nu mai veche de o jumătate de zi”, arată un studiu al Universităţii Sapientia.
Profesori şi studenţi de la secţia de Inginerie a Mediului au analizat încărcătura microbiană a zăpezii, scrie Agerpres.
Au colectat zăpadă în recipiente sterile, chiar în timp ce ningea, după care, la fiecare a doua zi s-au prelevat probe din aceleaşi locuri, mai exact dintr-un sens giratoriu al unei intersecţii aglomerate şi de la locul de joacă din Parcul Central al oraşului Miercurea Ciuc.
Echipa de cercetare a topit zăpada şi a însămânţat lichidul pe medii pe care au putut să crească bacteriile şi mucegaiurile.
Rezultatele au arătat o creştere a numărului de bacterii care se depun pe zăpadă odată cu trecerea timpului.
Numărul microorganismelor – spune cercetătorul Máthé István – este cu puţin mai mare în sensul giratoriu decât în parc, dar nu semnificativ.
Referitor la prezenţa mucegaiurilor, în prima zi acestea nu au fost identificate, nici în probele din ianuarie şi nici în cele din februarie, după care s-au identificat într-un număr destul de constant, între 5 şi 20 pe mililitru.
Explicatia? Mucegaiurile suportă mai greu condiţiile vitrege de mediu, în timp ce bacteriile, majoritatea aparţinând genului Bacillus, au spori şi rezistă mult mai bine.
Prin urmare, bacteriile vii pot fi evidenţiate chiar şi în zăpada proaspătă care, foarte probabil, sunt lipite de particulele din aer şi cad odată cu fulgii de zăpadă şi aşa ajung pe sol.
Numărul şi diversitatea lor creşte odată cu timpul.
Prin urmare – spune cercetatorul harghitean Máthé István – cei mici pot mânca zăpadă proaspătă sau nu mai „veche” de o jumătate de zi.
În plus, cercetătorul afirmă că atunci când mâncăm un bulgăre de zăpadă, ajung în organism doar câţiva mililitri de lichid.
