Continuă exercițiul de alarmare, sirenele sună joi în alte 11 județe
Joi, sirenele pentru situaţii de urgenţă vor fi testate în Alba, Harghita, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Covasna, Maramureş, Mureş, Satu Mare, Sălaj şi Sibiu.
Vineri exerciţiul se va desfăşura în judeţele Arad, Caraş-Severin, Dolj, Gorj, Hunedoara, Mehedinţi, Olt, Teleorman, Timiş şi Vâlcea.
Este a treia zi în care sunt organizate exerciții de alarmare a populatiei.
Sirenele anunţă incidente chimice, atacuri aeriene sau inundații puternice.
Sunetul sirenei poate fi auzit de la o distanţă de aproximativ 500 de metri. Are o putere de 100-120 de decibeli și dezvoltă un sunet asemănător cu decolarea unui avion de pe pista unui aeroport.
La nivel național, există peste 7.700 astfel de mijloace, care pot fi utilizate în cazul unor dezastre sau alte situații de protecție civilă, modul de acționare a acestora fiind realizat local sau centralizat, din dispecerate. Responsabilitatea menținerii în stare de operativitate a sistemului de înștiințare-alarmare revine autorităților publice locale, iar reprezentanții inspectoratelor pentru situații de urgență derulează, periodic, acțiuni de verificare în teren.
„Este un exerciţiu prin care testăm sirenele şi obişnuim populaţia ce înseamnă fiecare sunet, ce înseamnă când sună aşa sau când sună altfel. Este un exerciţiu care s-a făcut şi în alte ţări, Germania a avut aşa ceva recent la nivel naţional, prin verificarea sistemelor de înştiinţare publică, a sirenelor în mod deosebit”, a spus Raed Arafat.
Oficialul a precizat că IGSU va verifica, în urma acestui exerciţiu, şi dacă toată lumea a sesizat că sirenele sunt pornite.
Miercuri, în cea de-a doua zi de exercițiului de alarmare națională în caz de dezastru, la București, sirenele au sunat începând cu ora 10.
În Capitală, sunt aproape 400 de sirene însă doar 15% pot fi acționate și din dispeceratul ISU. Celelalte sunt vechi, așa că trebuie acționate manual, de regulă, de administratorul blocului. Inspectoratul pentru Situații de Urgență nu are însă o evidență a acestor responsabili, nu știe dacă mai locuiesc în clădirile pe care sunt montate sirene sau dacă în caz de dezastru, se pot baza pe acești administratori.
De aceea, toate sirenele ar trebui să fie noi, electronice, acționabile din dispecerat pentru a putea scurta timpul de alarmare, mai ales în cazul unui atac aerian, care poate avea loc în doar câteva minute de la depistarea pe radare. E ceea ce spune purtătorul de cuvânt al ISU București, Daniel Vasile.
„Este o vulnerabilitate (…) Acesta este lucrul asupra căruia insistăm. Ar trebui ca aceste sisteme să fie centralizate, acţionarea să se facă în mod automatizat, fie de la un punct de comandă de la nivelul autorităţii locale, fie de la Dispeceratul ISU, pentru a scurta cât mai mult acest lanţ de alarmare”, a explicat oficialul ISU.
